Locul
Suparat ca nu am putut ajunge la ultimele doua degustari despre care vorbise Cezar pe blogul lui, atunci cand am aflat despre degustarea de ciocolata si vin organizata astazi (26 februarie) la Grano (de data asta la o ora potrivita programului meu si la cativa pasi de birou) mi-am luat inima in dinti si m-am prezentat la locul faptei. Desi initial am fost putin intimidat de faptul ca nu cunosteam pe nimeni, am fost placut surprins de deschiderea oamenilor alaturi de care am participat si mai ales de bucuria si entuziasmul cu care gazda Giulio de la Grano pe de-o parte si Diana Albu pe de alta parte ne-au intampinat.
Ciocolata
Despre ciocolata eram tentat sa spun ca le-am vazut si gustat pe toate. Cei care ma cunosc ma stiu ca dusman al ciocolatei pentru ca aceasta dispare subit cand eu ma aflu langa ea si ca foarte rar imi rezista vreo tableta neterminata. Am mancat de-a lungul timpului de la clasica ciocolata cu lapte pana la sortimente mai exotice cu ardei iute, anason sau mai stiu eu ce bauturi, cu etichete din cele mai diverse, de la clasicul lapte care se revarsa din abundenta sau binecunoscuta vaca mov si pana la etichete cu avioane si vapoare. Cu toate astea n-am crezut ca papilele mele gustative ar putea fi atat de surprinse si debusolate (in sensul bun) de combinatiile pe care cei de la Zotter le produc. Am gustat in seara asta de la ciocolata cu ananas si caju pana la ciocolata cu mazare (da ati citit bine) sau ciocolata cu cartofi dulci. Si asta ca sa enumar doar cateva sortimente. O nebunie!
Vinul
Despre vinuri ce ar fi de zis? Cum era de asteptat, avand in vedere locatia, au fost italiene. Unul sicilian Piano Maltese Bianco produs de Tenuta Rapitala, un vin alb proaspat si fructat, cu un nas elegant.
Produs din aceleasi soiuri ca si Amarone della Valpolicella (despre care v-am povestit putin cu ceva vreme in urma), cel de-al doilea vin mi-a placut cu adevarat. De fapt, complex, corpolent, dar suplu ca textura si cu un retrogust persistent ce aminteste de fructele de padure coapte, Valpolicella Classico Superiore - Corte Colombara produs de Galtarossa nu prea are cum sa nu-ti placa.
Suparat ca nu am putut ajunge la ultimele doua degustari despre care vorbise Cezar pe blogul lui, atunci cand am aflat despre degustarea de ciocolata si vin organizata astazi (26 februarie) la Grano (de data asta la o ora potrivita programului meu si la cativa pasi de birou) mi-am luat inima in dinti si m-am prezentat la locul faptei. Desi initial am fost putin intimidat de faptul ca nu cunosteam pe nimeni, am fost placut surprins de deschiderea oamenilor alaturi de care am participat si mai ales de bucuria si entuziasmul cu care gazda Giulio de la Grano pe de-o parte si Diana Albu pe de alta parte ne-au intampinat.
Ciocolata
Despre ciocolata eram tentat sa spun ca le-am vazut si gustat pe toate. Cei care ma cunosc ma stiu ca dusman al ciocolatei pentru ca aceasta dispare subit cand eu ma aflu langa ea si ca foarte rar imi rezista vreo tableta neterminata. Am mancat de-a lungul timpului de la clasica ciocolata cu lapte pana la sortimente mai exotice cu ardei iute, anason sau mai stiu eu ce bauturi, cu etichete din cele mai diverse, de la clasicul lapte care se revarsa din abundenta sau binecunoscuta vaca mov si pana la etichete cu avioane si vapoare. Cu toate astea n-am crezut ca papilele mele gustative ar putea fi atat de surprinse si debusolate (in sensul bun) de combinatiile pe care cei de la Zotter le produc. Am gustat in seara asta de la ciocolata cu ananas si caju pana la ciocolata cu mazare (da ati citit bine) sau ciocolata cu cartofi dulci. Si asta ca sa enumar doar cateva sortimente. O nebunie!
Vinul
Despre vinuri ce ar fi de zis? Cum era de asteptat, avand in vedere locatia, au fost italiene. Unul sicilian Piano Maltese Bianco produs de Tenuta Rapitala, un vin alb proaspat si fructat, cu un nas elegant.
Produs din aceleasi soiuri ca si Amarone della Valpolicella (despre care v-am povestit putin cu ceva vreme in urma), cel de-al doilea vin mi-a placut cu adevarat. De fapt, complex, corpolent, dar suplu ca textura si cu un retrogust persistent ce aminteste de fructele de padure coapte, Valpolicella Classico Superiore - Corte Colombara produs de Galtarossa nu prea are cum sa nu-ti placa.
