Producator: Ste. Chapelle WineryTara: SUA
Gama: Ste. Chapelle
Vin: Cabernet Franc
An: -
Cine da 1000 lei pe o sticla de vin romanesc?
Acum 2 luni
miercuri, 23 decembrie 2009
duminică, 20 decembrie 2009
sâmbătă, 19 decembrie 2009
Recital Bessa Valley la "La Chambre"
Locul
Am trecut de destul de multe ori pe langa La Chambre, dar asta se intampla cel mai adesea dimineata, in drum spre birou, asa ca, pana aseara, n-am reusit sa si intru in recend deschisul magazin de vinuri. Iata insa ca am reusit intr-un final sa arunc un ochi pe selectia cu care magazinul isi asteapta impatimitii domeniului si credeti-ma nu e o selectie de ici de colo. Va trebui insa sa mergeti singurei pe Calea Dorobantilor sa va convingeti cu ochii vostri despre ce e vorba.
Vinul
Eu am ajuns aseara in La Chambre la invitatie lui Ghenadie, care s-a pregatit cu tot ce are mai bun Bessa Valley, adica aproape toate vinurile din portofoliul producatorului de la sud de Dunare si va trebui sa ma credeti pe cuvant de aceasta data, ca nu e putin lucru.
Am inceput cum era de asteptat cu un Easy by Enira, ne-am incalzit cu Enira si Enira Reserva, despre care e de prisos sa va mai repet cat de mult imi plac (apropo, poate ati auzit ca i-au placut si lui domnu' Parker), pentru ca in final sa descarcam armele grele, adica Syrah-ul si BV-ul.
Revelatia
Despre Easy si cele doua Enire (oare merge pluralul asta?) v-am vorbit in cateva randuri, la fel si despre Syrah, un monument de vin, pe care am avut ocazia sa il beau acum pentru a doua oara, drept pentru care o sa ma opresc astazi asupra premierei BV, care este, daca vreti, o simbioza reusita intre Syrah si Enira Reserva, in pastel plamadit din aceleasi soiuri ce intra in compozitia Reservei, dar de data aceasta in procente sensibil egale, bine inchegat, voluptos, plin si tonuri elegante. Stejarul este bine armonizat cu buchetul intens, iar gustul este fin, dar plin de forta, dand senzatia placuta de balans intre putere si senzualitate.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Am trecut de destul de multe ori pe langa La Chambre, dar asta se intampla cel mai adesea dimineata, in drum spre birou, asa ca, pana aseara, n-am reusit sa si intru in recend deschisul magazin de vinuri. Iata insa ca am reusit intr-un final sa arunc un ochi pe selectia cu care magazinul isi asteapta impatimitii domeniului si credeti-ma nu e o selectie de ici de colo. Va trebui insa sa mergeti singurei pe Calea Dorobantilor sa va convingeti cu ochii vostri despre ce e vorba.
VinulEu am ajuns aseara in La Chambre la invitatie lui Ghenadie, care s-a pregatit cu tot ce are mai bun Bessa Valley, adica aproape toate vinurile din portofoliul producatorului de la sud de Dunare si va trebui sa ma credeti pe cuvant de aceasta data, ca nu e putin lucru.
Am inceput cum era de asteptat cu un Easy by Enira, ne-am incalzit cu Enira si Enira Reserva, despre care e de prisos sa va mai repet cat de mult imi plac (apropo, poate ati auzit ca i-au placut si lui domnu' Parker), pentru ca in final sa descarcam armele grele, adica Syrah-ul si BV-ul.
RevelatiaDespre Easy si cele doua Enire (oare merge pluralul asta?) v-am vorbit in cateva randuri, la fel si despre Syrah, un monument de vin, pe care am avut ocazia sa il beau acum pentru a doua oara, drept pentru care o sa ma opresc astazi asupra premierei BV, care este, daca vreti, o simbioza reusita intre Syrah si Enira Reserva, in pastel plamadit din aceleasi soiuri ce intra in compozitia Reservei, dar de data aceasta in procente sensibil egale, bine inchegat, voluptos, plin si tonuri elegante. Stejarul este bine armonizat cu buchetul intens, iar gustul este fin, dar plin de forta, dand senzatia placuta de balans intre putere si senzualitate.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Nobila Franta - Degustare de grup
Saptamana asta am participat la ultima degustare pe 2009 de la Ginger si, din fericire, vinurile au reusit sa faca din acest eveniment o frumoasa incheiere a acestui an, fiind una din cele mai bune selectii pe care le-am facut noi in cadrul intalnirilor noastre. Tema a fost, cum probabil v-ati dat seama din titlu, chateau-uri, iar participantele au fost urmatoarele:
Chateau Fonbadet 2002, Paulliac, alc.12.5%: Culoare profunda; nas complex cu note eucalipt, ciocolata si putin piper; gust armonios, cu atingeri de pruna si ciocolata amaruie; tanini fermi; corpolenta medie; cand am mirosit paharul dupa golirea mi-a amintit de coca dospita.
Chateau des Jacobins 2002, Pomerol, alc. 13%: Culoare stralucitoare; nasul are o fructuozitate foarte placuta cu tonuri de zmeura si fragi; in gura da o usoara senzatie dulceaga, probabil datorita fructuozitatii; tanini fini; gustul este imbogatit de nunte florale (toporasi); imbraca placut cerul gurii; un vin fin, dar parca nu tocmai complex; final lung si foarte placut.
Chateau Monestier La Tour 2003, Bergerac, alc. 13.5%: Culoare brumarie; nas prietenos ce mi-a amintit de mirosul unei prajituri cu visine; in gura sunt combinate nuante de piele si tonuri pamantoase; usor lipsit de aciditate; un vin fara defect dar grav si destul de greu de interpretat; putin iute pe final; m-a surprins prin diferenta de paleta a senzatiilor olfactive si cele gustative.
Chateau La Tour de Mons 2004, Margaux, alc. 13.5% : Culoare vie, cu tente rubinii; se prelinge foarte frumos pe pahar; nas fructos (fructe rosii: coacaze si capsuna) cu tuse de scortisoara; corpolent, cizelat; structura personala, pare sa se deschida in trepte in gura; fructos si la gust, insa mai degraba cu nunte apropiate de cele de cireasa; tanini moi; postgust generos si viu.
Chateau de Lamarque 2001, Haut-Médoc, alc. 13%: Culoare inchisa; nas complet, in straturi; se simte in el iz de cuisoare si pruna carnoasa; echilibrat; structura buna; gustul are trimiteri catre cafea si afine, dar si putina zmeura; umple cerul gurii foarte placut.
Toate vinurile mi-au placut in felul lui, totusi, ordinea preferintelor mele este urmatoarea:
1. Chateau de Lamarque 2001
2. Chateau La Tour de Mons 2004
3. Chateau des Jacobins 2002
4. Chateau Fonbadet 2002
5. Chateau Monestier La Tour 2003
Sa ne vedem cu bine in 2010!
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Chateau Fonbadet 2002, Paulliac, alc.12.5%: Culoare profunda; nas complex cu note eucalipt, ciocolata si putin piper; gust armonios, cu atingeri de pruna si ciocolata amaruie; tanini fermi; corpolenta medie; cand am mirosit paharul dupa golirea mi-a amintit de coca dospita.
Chateau des Jacobins 2002, Pomerol, alc. 13%: Culoare stralucitoare; nasul are o fructuozitate foarte placuta cu tonuri de zmeura si fragi; in gura da o usoara senzatie dulceaga, probabil datorita fructuozitatii; tanini fini; gustul este imbogatit de nunte florale (toporasi); imbraca placut cerul gurii; un vin fin, dar parca nu tocmai complex; final lung si foarte placut.
Chateau Monestier La Tour 2003, Bergerac, alc. 13.5%: Culoare brumarie; nas prietenos ce mi-a amintit de mirosul unei prajituri cu visine; in gura sunt combinate nuante de piele si tonuri pamantoase; usor lipsit de aciditate; un vin fara defect dar grav si destul de greu de interpretat; putin iute pe final; m-a surprins prin diferenta de paleta a senzatiilor olfactive si cele gustative.
Chateau La Tour de Mons 2004, Margaux, alc. 13.5% : Culoare vie, cu tente rubinii; se prelinge foarte frumos pe pahar; nas fructos (fructe rosii: coacaze si capsuna) cu tuse de scortisoara; corpolent, cizelat; structura personala, pare sa se deschida in trepte in gura; fructos si la gust, insa mai degraba cu nunte apropiate de cele de cireasa; tanini moi; postgust generos si viu.
Chateau de Lamarque 2001, Haut-Médoc, alc. 13%: Culoare inchisa; nas complet, in straturi; se simte in el iz de cuisoare si pruna carnoasa; echilibrat; structura buna; gustul are trimiteri catre cafea si afine, dar si putina zmeura; umple cerul gurii foarte placut.
Toate vinurile mi-au placut in felul lui, totusi, ordinea preferintelor mele este urmatoarea:
1. Chateau de Lamarque 2001
2. Chateau La Tour de Mons 2004
3. Chateau des Jacobins 2002
4. Chateau Fonbadet 2002
5. Chateau Monestier La Tour 2003
Sa ne vedem cu bine in 2010!
Nota: Publicat deasemenea si aici.
luni, 14 decembrie 2009
miercuri, 9 decembrie 2009
Carmenere - Degustare de grup
Puteam la fel de bine sa denumesc aceasta postare degustare de vinuri chiliene, pentru ca, fara exceptie, toate vinurile degustate in seara dedicata acestui soi cu o istorie interesanta, au provenit din aceasta tara. Ma astept ca aceasta simpla constatare sa nu uimeasca pe prea multi, pentru ca, e un lucru destul de bine stiut, desi la origine bordolez, soiul Carmenere a fost aclimatizat cu foarte mare succes in vaile micutului stat sud-american devenind vinul emblema al acestei tari, asta cu toate ca mai poate fi intalnit, ce-i drept destul de rar si in alte state precum Italia sau Statele Unite.
Trebuie sa recunosc ca mie, acest soi, nu imi este foarte familiar (il mai incercasem doar in vreo doua randuri) si de aceea nu prea am stiut la ce sa ma astept sau ce sa caut specific in paharele pe care le-am degustat ieri seara.
Ok, n-am stiut ce sa caut, dar asta nu inseamna ca nu am gasit nimic. Asadar sa trecem la vinuri ...
Cono Sur - Carmenere 2008 (alc. 13.5%, prod. ConoSur, Colchagua Valley, Chile): Culoare aprinsa, rubiniu-caramizie; nas de visine si toast (ce dispare dupa o usoara aerare); in gura se simt evidente note baricate; tanini destul de puternici, vinul este inca tanar; aroma dominanta este cea de cireasa; aciditate ridicata; corpolenta medie; postgust mediu spre scurt.
Explorer Reserva 2008 (alc. 13.5%, prod. Concha Y Toro, Chile, Valle Rapel): Culoare grena foarte frumoasa, stralucitoare; nas puternic fructat in care se mai simte si un iz vanilat; gust echilibrat; uleios, cu structura frumoasa; in final se simte o imbinare placuta de arome de cacao si condimente; un vin prietenos; usoar poate prea comercial.
Casillero del Diablo - Reserva 2007 (alc. 13.5%, prod. Concha Y Toro, Valle Rapel, Chile): Culoare profunda, caramiziu aprins; nas ceva mai sofisticat in care domina atingeri de cireasa si cafea; tanini fini; gust cald bogat in nuante de fructe negre de padure; In final cerul gurii este invaluit de un iz fin de piper care insa este insotit de o usoare tenta amaruie care il face necastigator; postgust lung.
Misiones de Rengo - Cuvee - 2005 (alc. 14%, prod. Misiones De Rengo, Rapel Valley, Chile): Culoare inchisa, granat intens; danseaza frumos in pahar; nas foarte amplu (Andrei a identificat foarte bine mirosul de cerneala); gust echilibrat, elevat, dar cuminte (nu iti arunca in nas tot felul de artificii cum au incercat precedentele); retronazal mi-a dat senzatia ca aduce cu parfumul scortisoarei si al boabelor de cafea; postgust mediu, foarte placut.
Despre clasamentul preferintelor mele, pot sa va zic ca mi-a fost destul de usor sa aleg liderul, restul plutonului fiind destul de omogen calitativ.
1. Misiones de Rengo - Cuvee - 2005
2. Cono Sur - Carmenere 2008
3. Casillero del Diablo - Reserva 2007
4. Explorer Reserva 2008
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Ok, n-am stiut ce sa caut, dar asta nu inseamna ca nu am gasit nimic. Asadar sa trecem la vinuri ...
Cono Sur - Carmenere 2008 (alc. 13.5%, prod. ConoSur, Colchagua Valley, Chile): Culoare aprinsa, rubiniu-caramizie; nas de visine si toast (ce dispare dupa o usoara aerare); in gura se simt evidente note baricate; tanini destul de puternici, vinul este inca tanar; aroma dominanta este cea de cireasa; aciditate ridicata; corpolenta medie; postgust mediu spre scurt.
Explorer Reserva 2008 (alc. 13.5%, prod. Concha Y Toro, Chile, Valle Rapel): Culoare grena foarte frumoasa, stralucitoare; nas puternic fructat in care se mai simte si un iz vanilat; gust echilibrat; uleios, cu structura frumoasa; in final se simte o imbinare placuta de arome de cacao si condimente; un vin prietenos; usoar poate prea comercial.
Casillero del Diablo - Reserva 2007 (alc. 13.5%, prod. Concha Y Toro, Valle Rapel, Chile): Culoare profunda, caramiziu aprins; nas ceva mai sofisticat in care domina atingeri de cireasa si cafea; tanini fini; gust cald bogat in nuante de fructe negre de padure; In final cerul gurii este invaluit de un iz fin de piper care insa este insotit de o usoare tenta amaruie care il face necastigator; postgust lung.
Misiones de Rengo - Cuvee - 2005 (alc. 14%, prod. Misiones De Rengo, Rapel Valley, Chile): Culoare inchisa, granat intens; danseaza frumos in pahar; nas foarte amplu (Andrei a identificat foarte bine mirosul de cerneala); gust echilibrat, elevat, dar cuminte (nu iti arunca in nas tot felul de artificii cum au incercat precedentele); retronazal mi-a dat senzatia ca aduce cu parfumul scortisoarei si al boabelor de cafea; postgust mediu, foarte placut.
Despre clasamentul preferintelor mele, pot sa va zic ca mi-a fost destul de usor sa aleg liderul, restul plutonului fiind destul de omogen calitativ. 1. Misiones de Rengo - Cuvee - 2005
2. Cono Sur - Carmenere 2008
3. Casillero del Diablo - Reserva 2007
4. Explorer Reserva 2008
Nota: Publicat deasemenea si aici.
marți, 8 decembrie 2009
Eticheta ep.XV (Caliterra, Tributo Edición Limitada)
Producator: Caliterra
Tara: Chile
Gama: Caliterra, Tributo Edición Limitada
Vin: Shiraz + Cabernet Sauvignon + Viogner
An: 2006
duminică, 6 decembrie 2009
Sakar - Cabernet Sauvignon & Syrah 2007
Dupa cum vedeti, urmarile degustarii de Shiraz inca se mai resimt. Spun asta pentru ca n-am reusit sa ma dezlipesc de tot de acest soi si iata-ma revenind astazi cu un cupaj bulgaresc, obtinut din Cabernet Sauvignon si soiul mai sus amintit.
Vinul debuteaza frumos, cu un nas destul de bogat, in care atat piperul cat si nuantele fructate (visina) se impletesc placut. Martuisesc ca eu am avut proasta inspiratie (date fiind si restrictiile postului) de a-l destupa la o masa in care piesa de baza era un somon garnisit cu ciuperci de padure, care l-au facut sa para apos si aproape lipsit de corpolenta. Bun la suflet cum ma stiti, l-am abandonat pentru a-i mai da o sansa la ceva timp dupa ce ne-am astamparat foamea.
Treburile s-au schimbat, desi nici acum nu pot spune ca vinul are suficient corp, vinul nu este de lepadat. El are o aciditate destul de ridicata, aromele dominante par afi cele de cireasa, iar spre final te imbie cu un postgust condimentat aproape tandru.
Vinul debuteaza frumos, cu un nas destul de bogat, in care atat piperul cat si nuantele fructate (visina) se impletesc placut. Martuisesc ca eu am avut proasta inspiratie (date fiind si restrictiile postului) de a-l destupa la o masa in care piesa de baza era un somon garnisit cu ciuperci de padure, care l-au facut sa para apos si aproape lipsit de corpolenta. Bun la suflet cum ma stiti, l-am abandonat pentru a-i mai da o sansa la ceva timp dupa ce ne-am astamparat foamea.
Treburile s-au schimbat, desi nici acum nu pot spune ca vinul are suficient corp, vinul nu este de lepadat. El are o aciditate destul de ridicata, aromele dominante par afi cele de cireasa, iar spre final te imbie cu un postgust condimentat aproape tandru.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
miercuri, 2 decembrie 2009
duminică, 29 noiembrie 2009
Syrah/Shiraz - Degustare de grup
Trebuie sa marturisesc ca, eu unul, am asteptat cu destul de multa nerabdare ultima noastra intalnire pe teme oenologice, ce a avut ca tema soiul Shiraz, soi pe care eu il consider unul din preferatele mele.
Intalnirea noastra s-a bucurat si de aceasta data de prezenta prietenilor vinului (asa cum frumos le-a zis Andrei aici), a prietenului nostru Ghenadie si a gazdelor doastre de la Ginger (de aceasta data reprezentate doar de Doru).
Pentru ca sedinta noastra precedenta ne-a deschis apetitul pentru degustari in orb, am cazut cu totii deacord ca si de aceasta data sa aplicam aceasta metoda, astfel ca toate cele opt sticle si-au tras caciula pe ochii si si-au asteptat cuminti randul, exceptie facand doar Syrah 2007 by Enira, care fiind un vin din cu totul alta categorie (inclusiv ca pret) si necesitand o carafare prealabila l-am lasat la final ca sa incununeze adunarea noastra.
Iata care au fost vinurile cu care ne-am delectat in acest episod al intalnirilor noastre:
Jacob’s Creek Shiraz 2006 (Australia) 14% alc.: un vin rubiniu inchis, ce deseneaza frumos paharul; nasul este condimentat, usor ciocolatiu in care se mai pot simti ceva zvarcoliri de cireasa amara; taninii sunt destul de evidenti, dar fara a stirbi din rotunjimea vinului; un vin destul de consistent; in postgustul mediu se simt nuante iuti;un vin onest.
Saint Joseph Syrah 2007 – Jean-Michel Gerin (Franța) 12.5% alc.: In nas se simte initial un amestec putin ciudat, un iz de bacon insotit de note fructoase, dar care deviaza dupa prima gura in note usor animalice; dezechilibrat; usor amarui; final scurt.
Cramele Recaș Shiraz 2008 (România) 14% alc.: Culoare foarte vie; notele de bacon afumat se impletesc cu aromele fine de cafea; taninii sunt destul de fermi, parca abia tinuti in frau; gustul pare usor dulceag si plin de arome de fructe (visina); aciditate ridicata; final condimentat; vinul da senzatia ca e inca tanar si ca mai poate sa creasca, sa se cizeleze.
Lindemans Bin 50 Shiraz 2007 (Australia) 13.5% alc.: Culoare usor caramizie; nasul este puternic fructat; se simt in el mure si afine proaspat strivite; gustul este elegant si plin, in el se ciocnesc adieri de piper negru si praf de cacao; tanini calmi; bine echilibrat; postgust foarte agreabil.
The Hedonist Shiraz McLaren Vale 2005 (Australia) 14.5% alc.: Culoare rosu Bordeaux; nas condimentat, deosebit de complex in care stau inclestate note afumate si parfum de foi de tutun; tanini fini; in gura se mai simt tente vanilate, pentru ca in final, nuantele de mure sa puna stapanire pe toate simturile.
Salentein Reserve Syrah 2004 (Argentina) 15% alc.: Culoare stralucitoare, rosu-caramiziu; nasul este puternic si indraznet, insa nu foarte elevat si iti trezeste amintirea unui strugure bine copt si parguit de soare; da impresia ca ar avea ceva zahar rezidual; are o usoara carenta de aciditate, dar si note putin oxidative; alcoolul este foarte evident, usor dezechilibrat; final lemnos.
Yellow Tail Shiraz 2008 Casella Wines (Australia) 13.5% alc.: Vinul are o culoare rubinie, intensa; nas piperat, insotit de trimiteri spre cafeaua proaspat macinata; In gura te intampina arome fine de scortisoara, iar fructuozitatea este sustinuta cu note placute de visina; aciditate ridicata; posgust fructos, cu tuse de flori de liliac ce pare sa il faca usor dulceag in final;
Cramele Recaș Shiraz 2007 (România) 14% alc.: Culoare violacee; Nasul este proaspat si floral (violete); gustul mi-a amintit de cel al compotului de visine; subtirel; pare lipsit de corpolenta.
Cam astea ar fi parerile mele personale. Cine nu si-a pierdut insa rabdarea mai primeste ca bonus si opinia mea despre Syrah-ul despre care spuneam ca l-am considerat ca fiind o placuta incheiere a intalnirii noastre si deci, nu a fost luat in considerare in alcatuirea clasamentului preferintelor personale, clasament pe care il puteti citi mai jos si despre care, cred ca merita amintit ca l-am facut inainte sa deconspiram participantii (n.r.: probele erau cunoscute, ordinea nu).
Syrah 2007 by Enira, Bessa Valley (Bulgaria): Culoare destul de inchisa; nas complex si promitator; gustul este plin si bine balansat, in el se simt senzatii de piper fin macinat; postgust prelung si bogat in note de cafea si migdala; un vin in ascensiune caruia nu-i poti reprosa decat faptul ca ne-am intalnit prea devreme.
1. The Hedonist Shiraz McLaren Vale 2005
2. Lindemans Bin 50 Shiraz 2007
3. Jacob’s Creek Shiraz 2006
4. Yellow Tail Shiraz 2008
5. Cramele Recaș Shiraz 2008
6. Cramele Recaș Shiraz 2007
7. Salentein Reserve Syrah 2004
8. Saint Joseph Syrah 2007
Numai bine!
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Intalnirea noastra s-a bucurat si de aceasta data de prezenta prietenilor vinului (asa cum frumos le-a zis Andrei aici), a prietenului nostru Ghenadie si a gazdelor doastre de la Ginger (de aceasta data reprezentate doar de Doru).
Pentru ca sedinta noastra precedenta ne-a deschis apetitul pentru degustari in orb, am cazut cu totii deacord ca si de aceasta data sa aplicam aceasta metoda, astfel ca toate cele opt sticle si-au tras caciula pe ochii si si-au asteptat cuminti randul, exceptie facand doar Syrah 2007 by Enira, care fiind un vin din cu totul alta categorie (inclusiv ca pret) si necesitand o carafare prealabila l-am lasat la final ca sa incununeze adunarea noastra.
Iata care au fost vinurile cu care ne-am delectat in acest episod al intalnirilor noastre:
Jacob’s Creek Shiraz 2006 (Australia) 14% alc.: un vin rubiniu inchis, ce deseneaza frumos paharul; nasul este condimentat, usor ciocolatiu in care se mai pot simti ceva zvarcoliri de cireasa amara; taninii sunt destul de evidenti, dar fara a stirbi din rotunjimea vinului; un vin destul de consistent; in postgustul mediu se simt nuante iuti;un vin onest.
Saint Joseph Syrah 2007 – Jean-Michel Gerin (Franța) 12.5% alc.: In nas se simte initial un amestec putin ciudat, un iz de bacon insotit de note fructoase, dar care deviaza dupa prima gura in note usor animalice; dezechilibrat; usor amarui; final scurt.
Cramele Recaș Shiraz 2008 (România) 14% alc.: Culoare foarte vie; notele de bacon afumat se impletesc cu aromele fine de cafea; taninii sunt destul de fermi, parca abia tinuti in frau; gustul pare usor dulceag si plin de arome de fructe (visina); aciditate ridicata; final condimentat; vinul da senzatia ca e inca tanar si ca mai poate sa creasca, sa se cizeleze.
Lindemans Bin 50 Shiraz 2007 (Australia) 13.5% alc.: Culoare usor caramizie; nasul este puternic fructat; se simt in el mure si afine proaspat strivite; gustul este elegant si plin, in el se ciocnesc adieri de piper negru si praf de cacao; tanini calmi; bine echilibrat; postgust foarte agreabil.
The Hedonist Shiraz McLaren Vale 2005 (Australia) 14.5% alc.: Culoare rosu Bordeaux; nas condimentat, deosebit de complex in care stau inclestate note afumate si parfum de foi de tutun; tanini fini; in gura se mai simt tente vanilate, pentru ca in final, nuantele de mure sa puna stapanire pe toate simturile.
Salentein Reserve Syrah 2004 (Argentina) 15% alc.: Culoare stralucitoare, rosu-caramiziu; nasul este puternic si indraznet, insa nu foarte elevat si iti trezeste amintirea unui strugure bine copt si parguit de soare; da impresia ca ar avea ceva zahar rezidual; are o usoara carenta de aciditate, dar si note putin oxidative; alcoolul este foarte evident, usor dezechilibrat; final lemnos.
Yellow Tail Shiraz 2008 Casella Wines (Australia) 13.5% alc.: Vinul are o culoare rubinie, intensa; nas piperat, insotit de trimiteri spre cafeaua proaspat macinata; In gura te intampina arome fine de scortisoara, iar fructuozitatea este sustinuta cu note placute de visina; aciditate ridicata; posgust fructos, cu tuse de flori de liliac ce pare sa il faca usor dulceag in final;
Cramele Recaș Shiraz 2007 (România) 14% alc.: Culoare violacee; Nasul este proaspat si floral (violete); gustul mi-a amintit de cel al compotului de visine; subtirel; pare lipsit de corpolenta.
Cam astea ar fi parerile mele personale. Cine nu si-a pierdut insa rabdarea mai primeste ca bonus si opinia mea despre Syrah-ul despre care spuneam ca l-am considerat ca fiind o placuta incheiere a intalnirii noastre si deci, nu a fost luat in considerare in alcatuirea clasamentului preferintelor personale, clasament pe care il puteti citi mai jos si despre care, cred ca merita amintit ca l-am facut inainte sa deconspiram participantii (n.r.: probele erau cunoscute, ordinea nu).Syrah 2007 by Enira, Bessa Valley (Bulgaria): Culoare destul de inchisa; nas complex si promitator; gustul este plin si bine balansat, in el se simt senzatii de piper fin macinat; postgust prelung si bogat in note de cafea si migdala; un vin in ascensiune caruia nu-i poti reprosa decat faptul ca ne-am intalnit prea devreme.
1. The Hedonist Shiraz McLaren Vale 2005
2. Lindemans Bin 50 Shiraz 2007
3. Jacob’s Creek Shiraz 2006
4. Yellow Tail Shiraz 2008
5. Cramele Recaș Shiraz 2008
6. Cramele Recaș Shiraz 2007
7. Salentein Reserve Syrah 2004
8. Saint Joseph Syrah 2007
Numai bine!
Nota: Publicat deasemenea si aici.
sâmbătă, 21 noiembrie 2009
Villamura Bardolino - Sartori
Pentru mine acest vin imi trezeste multe amintiri placute. Prima, cea a amintirii primului meu contact cu un Bardolino , undeva intr-un restaurant in Varsovia, cea de-a doua, legata de numele producatorului (Sartori), de la care am mai incercat un delicios Amarone della Valpolicella si ultima, dar poate cea mai importanta, aceea ca acest vin a fost cumparat, cu ceva timp in urma, intr-una din calatoriile noastre in Italia.
Dar amintirile cu amintirile si vinul cu vinul, nu?
Pentru cei care nu stiu, Bardolino este un vin din zona Venetiei, facut dintr-o combinatie de struguri Corvina Veronese cu alte cateva soiuri care pot varia (cel despre care va vorbesc eu acum are in componenta 40% Corvina Veronese, 40% Rondinella si 20% Molinara) si este primul vin din scoala noua italiana care a obtinut DOC.
Punctul forte al acestui vin este fructuozitatea ridicata, vinul degaja o placuta aroma de cireasa coapta. Taninii sunt aproape nesesizabili, ceea ce ii da vinului o finete aparte. Persistenta gustativa este destul de buna, iar finalul degaja usoare note de migdale si nuca prajita.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Dar amintirile cu amintirile si vinul cu vinul, nu?
Pentru cei care nu stiu, Bardolino este un vin din zona Venetiei, facut dintr-o combinatie de struguri Corvina Veronese cu alte cateva soiuri care pot varia (cel despre care va vorbesc eu acum are in componenta 40% Corvina Veronese, 40% Rondinella si 20% Molinara) si este primul vin din scoala noua italiana care a obtinut DOC.
Punctul forte al acestui vin este fructuozitatea ridicata, vinul degaja o placuta aroma de cireasa coapta. Taninii sunt aproape nesesizabili, ceea ce ii da vinului o finete aparte. Persistenta gustativa este destul de buna, iar finalul degaja usoare note de migdale si nuca prajita.
Nota: Publicat deasemenea si aici.Stazione di Posta - IGT Rosso Toscano
Eeee, dragii mei, acum ca Montepulciano-ul despre care v-am vorbit nu cu foarte multa vreme in urma mi-a redeschis apetitul pentru vinuri italiene dati-mi voie sa va spun doua vorbe despre un alt vin din aceiasi tara.
Poate ca trecerea catre acest vin, fara prea mari pretentii, este putin cam brusca, dar si vinul, ca si noi oamenii este diferit. Cum nu suntem toti la fel, asa este si vinul. Unii dintre noi sunt mai ambitiosi, altii mai respectuosi sau mai glumeti, altii sunt pur si simplu sinceri. Exact ca acest Toscano Rosso, fara ascunzisuri si fara complicatii. Modest, dar direct si onest.
Rubiniu inchis la culoare, vinul debuteaza usor timid, cu note calme de fructe rosii (zmeura) si o usoara adiere de piper negru. Nu foarte corpolent vinul imbraca placut cerul gurii cu note fructoase, ba chiar usor florale.
Faptul ca nu are insemnat pe sticla nici un an se datoreaza probabil faptului ca provine din struguri culesi in ani diferiti (sau poate ca nu), oricum nu il recomand pentru a fi pastrat prea mult. E genul de vin care trebuie baut tanar.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Poate ca trecerea catre acest vin, fara prea mari pretentii, este putin cam brusca, dar si vinul, ca si noi oamenii este diferit. Cum nu suntem toti la fel, asa este si vinul. Unii dintre noi sunt mai ambitiosi, altii mai respectuosi sau mai glumeti, altii sunt pur si simplu sinceri. Exact ca acest Toscano Rosso, fara ascunzisuri si fara complicatii. Modest, dar direct si onest.
Rubiniu inchis la culoare, vinul debuteaza usor timid, cu note calme de fructe rosii (zmeura) si o usoara adiere de piper negru. Nu foarte corpolent vinul imbraca placut cerul gurii cu note fructoase, ba chiar usor florale.
Faptul ca nu are insemnat pe sticla nici un an se datoreaza probabil faptului ca provine din struguri culesi in ani diferiti (sau poate ca nu), oricum nu il recomand pentru a fi pastrat prea mult. E genul de vin care trebuie baut tanar.
Nota: Publicat deasemenea si aici.vineri, 20 noiembrie 2009
Eticheta - ep. XIII (Chameleon)
Producator: -Tara: Africa de Sud
Gama: Chameleon
Vin: Cabernet Sauvignon
An: 2005
miercuri, 18 noiembrie 2009
Vinul si 'Tetra Pak-ul'
Sa presupunem ca majoritatea dintre noi a trecut de socul primului dop de tip screw-cap de la o sticla de vin. Sa mai presupunem ca multi dintre aceasta majoritate au vazut, sau de ce nu, au incercat un vin ambalat la bag-in-box (sunt acele cutii caronate in care exista o punga vidata care se strange odata ce torni vinul in pahar, astfel nepermitand intrarea aerului si, implicit, oxidarea bauturii).
Ok, acum sa ne inchipuim urmatorul episod: ne trezim dimineata si abia apucam sa ne dezmeticim putin, ne spalam pe ochii si, ajunsi la frigider luam de pe unul din rafturi un produs ambalat in Tetra Pak si il ducem la gura. Ne-am astepta, binenteles ca acesta sa fie lapte sau,in cel mai rau caz vreun juice de portocale, dar nu. Este pur si simplu vin.
Ok, trecem peste cazul in care asta ar fi o farsa si stam sa ne gandim, cum ar fi sa cumparam vin ambalat astfel. Hai sa nu va las sa va gaditi prea mult si sa va spun ca astfel de vinuri chiar exista. Nu ma credeti? Intrati aici sa cititi mai multe. Voua cum vi se pare ideea?
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Ok, acum sa ne inchipuim urmatorul episod: ne trezim dimineata si abia apucam sa ne dezmeticim putin, ne spalam pe ochii si, ajunsi la frigider luam de pe unul din rafturi un produs ambalat in Tetra Pak si il ducem la gura. Ne-am astepta, binenteles ca acesta sa fie lapte sau,in cel mai rau caz vreun juice de portocale, dar nu. Este pur si simplu vin.
Ok, trecem peste cazul in care asta ar fi o farsa si stam sa ne gandim, cum ar fi sa cumparam vin ambalat astfel. Hai sa nu va las sa va gaditi prea mult si sa va spun ca astfel de vinuri chiar exista. Nu ma credeti? Intrati aici sa cititi mai multe. Voua cum vi se pare ideea?
Nota: Publicat deasemenea si aici.Cuore - Montepulciano D'Abruzzo 2006 (Cantina Tollo)
Un vin prietenos ce da impresia ca s-a implinit bine in sticla. Are culoare intensa, iar in nas, pe langa notele de fructe de padure se simt subtile trimiteri minerale.
Vinul are corpolenta, gustul este plin, in el atat tanini cat si notele baricate sunt suficient de moi cat sa lase aromele sa respire si sa iti surprinda placut papilele gustative si inima (Cuore ;) ).
Una peste alta vinul este bine balansat, iar in postgustul lung poti simti note fine de ciocolata amaruie.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Vinul are corpolenta, gustul este plin, in el atat tanini cat si notele baricate sunt suficient de moi cat sa lase aromele sa respire si sa iti surprinda placut papilele gustative si inima (Cuore ;) ).
Una peste alta vinul este bine balansat, iar in postgustul lung poti simti note fine de ciocolata amaruie.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
vineri, 13 noiembrie 2009
joi, 12 noiembrie 2009
Degustare in orb - Merlot & Cabernet Sauvignon
Da, ati citit bine. Saptamana asta am participat la prima mea degustare oarba, ceea ce (pentru necunoscatori) inseamna ca sticlele de vin au fost atent mascate pentru a nu stii ce bem si a ne forma si exprima parerile inainte de a afla despre ce vin este vorba.
Ideea a apartinut prietenului nostru (spun al nostru pentru ca am participat la acest eveniment alaturi de colegii mei obisnuiti de degustare) Ghenadie Bobeica de la WineRO (apropo, si-au facut si site), care a propus de altfel si vinurile.
Ineditul acestei intalniri nu a fost dat doar de aspectul mentionat anterior, ci si de prezenta lui Mark Dworkin, winemaker-ul de la Bessa Valley.
Deasemenea, tot Ghenadie ne-a adus si cateva fise de punctaj, pe care, desi am cazut de acord ca sunt cam complicate pentru noi, ca incepatori in ale degustarii, pe mine m-a facut sa incerc, tot pentru prima data sa punctez vinurile degustate, asa cum veti vedea mai jos, folosind un sistem relativ consacrat, adica minim 50 si maxim 100 de puncte pentru fiecare vin.
Din fericire, sau mai degraba din pacate, in degustare am regasit un numar incredibil de mare de vinuri nebaubile carora nu am putut sa le acord absolut nici un punct.
Degustarea a cuprins sapte vinuri Merlot si opt Cabernet Sauvignon achizitionate de pe raftul super/hypermarketurilor (mai putin cele de la Bessa Valley), dupa cum urmeaza:
Merlot
Olvis Merlot - 2007 (alc. 11.9%, prod. Vest Pan Mangalia, Colinele Dobrogei): defect de dop. (nu a punctat)
Maiastru - Merlot 2008 (alc. 14.5%, Prod. Crama Oprisor, Dealurile Olteniei): Culoare rubinie, destul de puternica; picioare firave; in nas se simt note prietenoase si usor dulcege de fragi si capsuna; gust placut, dar nu foarte definit; se simte o usoara amareala pe final; tanini netezi; postgust nu foarte lung. (76 de puncte)
Vinul Cavalerului - Merlot - 2006 (alc. 12.5%, prod. SERVE, Dealurile Dobrogei): Culoare palida; nas etilic, defect. (nu a punctat)
Merlot 'General Rascu 1933' - 2006 - (alc. 13%, prod. Tenuta Odobesti, Dealu Mare): Culoare brumarie; nas cauciucat, murdar, cu iz de muraturi. (nu a punctat)
La Cetate - Merlot- 2007 (alc. 13.5%, prod. Carl Reh/Crama Oprisor, Dealurile Olteniei): Culoare bruna; nas de fructe de padure si ceva afumatura; in gura notele baricate tind sa acopere oarecum aromele primare; alcool destul de evident; postgust mediu. (64 de puncte)
Prince Mircea - Merlot - 2006 (alc. 13%, prod. Vinarte, Mehedinti): Culoare rubinie vie; picioare destul de pronuntate; miros de parchet si smoala; gust sumbru, cartonat. (nu a punctat)
Easy by Enira - 2008 (alc. 14.5%, prod. Bessa Valley, Ognianovo, Bulgaria): Culoare frumoasa; olfactiv, se simt note de fructe de padure si un usor iz de menta; gust bland, desi taninii se simt destul de bine; aciditate destul de ridicata; final mediu placut. (75 de puncte)
Cabernet Sauvignon
Maiastru - Cabernet Sauvignon - 2008 (alc. 13.5, prod. Crama Oprisor, Dealurile Olteniei): Culoare caramizie, picioare firave; In nas, se simte un usor iz de vanilie; arome placute, dar nu foarte puternice, acelasi final usor amarui intalnit si la merlot. (66 de puncte)
Vinul Cavalerului - Cabernet Sauvignon - 2007 (alc. 13.5%, prod. SERVE, Colinele Dobrogei): Vinul are o culoare slaba si iz de mercaptan. (nu a punctat)
Beringer - Merlot- 2004 (alc. 13.5%, prod. Beringer, Nappa Valley, USA): Culoare caramizie; dus la nas, vinul pare usor picant, gustul este insa plat si fara final. (52 de puncte)
Sambureti - Domeniile Samburesti (alc. 12%, prod. Domeniile Samburesti, Samburesti - Bolovanu): Arome deranjante de doaga; tanini asprii. (51 de puncte)
Castel Bolovanu 2006 (alc. 12.5%, Vinarte, Samburesti - Bolovanu): Culoare caramiziu-bruna; usor dulceag; usor iz de hartie uda. (52 de puncte)
Barricat Tohani - 2005 (alc. 12%, prod. Oenoterra, Dealu Mare): Note usor picante in nas; usor dezechilibrat; alcoolul este destul de evident; aciditate ridicata; gust de ciorchine de strugure. (53 de puncte)
La Cetate - Cabernet Sauvignon - 2007 (alc. 13.5%, prod. Carl Reh/Crama Oprisor, Dealurile Olteniei): Vinul are o culoare usor bruna si o usoara lipsa de limpezime; nas nu foarte bogat; gustul are note pamantii; final mediu (65 de puncte).
Cabernet by Enira - 2009 (alc. 14.5%, Bessa Valley, Ognianovo): Culoare placuta; picioare fine; nas usor piperat in care se mai simt note de pruna; corpolenta buna; tanini moi; final mediu, usor dulceag; este singurul vin care pare ca inca mai poate evolua. (77 de puncte)
In loc de concluzii...
Asa cum va spuneam inca de la inceput, m-a suprins neplacut numarul mare de vinuri nebaubile. La fel de surprinzatoare mi s-au parut si cele doua La Cetate despre care pana acum am tot avut cuvinte de lauda. In cazul acestora, ca si a altora din lista, am putea da vina pe o stocare proasta. Nu putem insa sa dam toata vina pe comercianti, nu? Ma gandesc ca interesul producatorilor in a oferii clientilor vinul la calitatea lui optima ar trebui sa ii faca pe acestia sa fie mai selectivi sau mai rigurosi cu cei care le vand/stocheaza vinurile in conditii improprii.
Despre Prince Mircea, nu stiu ce sa zic? Imi amintesc ca am baut o astfel de sticla care m-a incantat cu adevarat cu ceva timp in urma, insa ultimele doua sticle pe care le-am incercat au fost dezamagitoare.
Daca numarul mare de vinuri cu defecte au reprezentat partea mai putin placuta, partea frumoasa, din punctul meu de vedere, a fost faptul ca am observat ca, desi degustate in orb, preferintele mele (pentru ca toate cele scrise mai sus nu reprezinta altceva decat impresiile mele personale) au fost foarte apropiate de asteptarile mele, in sensul ca, in eventualitate in care as fi vazut inainte vinurile, predictiile cu privire la clasament ar fi fost foarte aproape de ce am obtinut in urma acestui exercitiu nou pentru mine.
Ce as mai vrea sa adug in incheiere este faptul ca, in decursul ultimilor ani, am cumparat zeci, daca nu chiar sute de vinuri, multe dintre ele din hypermarketuri. Printre toate aceste vinuri am regasit evident si vinuri proaste. Vinuri insa cu defecte atat de evidente ca cele din cadrul acestei degustari, marturisesc ca am avut norocul sa nu intalnesc. Asadar uneori e vorba si de noroc in toata treaba asta.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Ideea a apartinut prietenului nostru (spun al nostru pentru ca am participat la acest eveniment alaturi de colegii mei obisnuiti de degustare) Ghenadie Bobeica de la WineRO (apropo, si-au facut si site), care a propus de altfel si vinurile.
Ineditul acestei intalniri nu a fost dat doar de aspectul mentionat anterior, ci si de prezenta lui Mark Dworkin, winemaker-ul de la Bessa Valley.
Deasemenea, tot Ghenadie ne-a adus si cateva fise de punctaj, pe care, desi am cazut de acord ca sunt cam complicate pentru noi, ca incepatori in ale degustarii, pe mine m-a facut sa incerc, tot pentru prima data sa punctez vinurile degustate, asa cum veti vedea mai jos, folosind un sistem relativ consacrat, adica minim 50 si maxim 100 de puncte pentru fiecare vin.
Din fericire, sau mai degraba din pacate, in degustare am regasit un numar incredibil de mare de vinuri nebaubile carora nu am putut sa le acord absolut nici un punct.
Degustarea a cuprins sapte vinuri Merlot si opt Cabernet Sauvignon achizitionate de pe raftul super/hypermarketurilor (mai putin cele de la Bessa Valley), dupa cum urmeaza:
Merlot
Olvis Merlot - 2007 (alc. 11.9%, prod. Vest Pan Mangalia, Colinele Dobrogei): defect de dop. (nu a punctat)
Maiastru - Merlot 2008 (alc. 14.5%, Prod. Crama Oprisor, Dealurile Olteniei): Culoare rubinie, destul de puternica; picioare firave; in nas se simt note prietenoase si usor dulcege de fragi si capsuna; gust placut, dar nu foarte definit; se simte o usoara amareala pe final; tanini netezi; postgust nu foarte lung. (76 de puncte)
Vinul Cavalerului - Merlot - 2006 (alc. 12.5%, prod. SERVE, Dealurile Dobrogei): Culoare palida; nas etilic, defect. (nu a punctat)
Merlot 'General Rascu 1933' - 2006 - (alc. 13%, prod. Tenuta Odobesti, Dealu Mare): Culoare brumarie; nas cauciucat, murdar, cu iz de muraturi. (nu a punctat)
La Cetate - Merlot- 2007 (alc. 13.5%, prod. Carl Reh/Crama Oprisor, Dealurile Olteniei): Culoare bruna; nas de fructe de padure si ceva afumatura; in gura notele baricate tind sa acopere oarecum aromele primare; alcool destul de evident; postgust mediu. (64 de puncte)
Prince Mircea - Merlot - 2006 (alc. 13%, prod. Vinarte, Mehedinti): Culoare rubinie vie; picioare destul de pronuntate; miros de parchet si smoala; gust sumbru, cartonat. (nu a punctat)
Easy by Enira - 2008 (alc. 14.5%, prod. Bessa Valley, Ognianovo, Bulgaria): Culoare frumoasa; olfactiv, se simt note de fructe de padure si un usor iz de menta; gust bland, desi taninii se simt destul de bine; aciditate destul de ridicata; final mediu placut. (75 de puncte)
Cabernet Sauvignon
Maiastru - Cabernet Sauvignon - 2008 (alc. 13.5, prod. Crama Oprisor, Dealurile Olteniei): Culoare caramizie, picioare firave; In nas, se simte un usor iz de vanilie; arome placute, dar nu foarte puternice, acelasi final usor amarui intalnit si la merlot. (66 de puncte)
Vinul Cavalerului - Cabernet Sauvignon - 2007 (alc. 13.5%, prod. SERVE, Colinele Dobrogei): Vinul are o culoare slaba si iz de mercaptan. (nu a punctat)
Beringer - Merlot- 2004 (alc. 13.5%, prod. Beringer, Nappa Valley, USA): Culoare caramizie; dus la nas, vinul pare usor picant, gustul este insa plat si fara final. (52 de puncte)
Sambureti - Domeniile Samburesti (alc. 12%, prod. Domeniile Samburesti, Samburesti - Bolovanu): Arome deranjante de doaga; tanini asprii. (51 de puncte)
Castel Bolovanu 2006 (alc. 12.5%, Vinarte, Samburesti - Bolovanu): Culoare caramiziu-bruna; usor dulceag; usor iz de hartie uda. (52 de puncte)
Barricat Tohani - 2005 (alc. 12%, prod. Oenoterra, Dealu Mare): Note usor picante in nas; usor dezechilibrat; alcoolul este destul de evident; aciditate ridicata; gust de ciorchine de strugure. (53 de puncte)
La Cetate - Cabernet Sauvignon - 2007 (alc. 13.5%, prod. Carl Reh/Crama Oprisor, Dealurile Olteniei): Vinul are o culoare usor bruna si o usoara lipsa de limpezime; nas nu foarte bogat; gustul are note pamantii; final mediu (65 de puncte).
Cabernet by Enira - 2009 (alc. 14.5%, Bessa Valley, Ognianovo): Culoare placuta; picioare fine; nas usor piperat in care se mai simt note de pruna; corpolenta buna; tanini moi; final mediu, usor dulceag; este singurul vin care pare ca inca mai poate evolua. (77 de puncte)
In loc de concluzii...
Asa cum va spuneam inca de la inceput, m-a suprins neplacut numarul mare de vinuri nebaubile. La fel de surprinzatoare mi s-au parut si cele doua La Cetate despre care pana acum am tot avut cuvinte de lauda. In cazul acestora, ca si a altora din lista, am putea da vina pe o stocare proasta. Nu putem insa sa dam toata vina pe comercianti, nu? Ma gandesc ca interesul producatorilor in a oferii clientilor vinul la calitatea lui optima ar trebui sa ii faca pe acestia sa fie mai selectivi sau mai rigurosi cu cei care le vand/stocheaza vinurile in conditii improprii.
Despre Prince Mircea, nu stiu ce sa zic? Imi amintesc ca am baut o astfel de sticla care m-a incantat cu adevarat cu ceva timp in urma, insa ultimele doua sticle pe care le-am incercat au fost dezamagitoare.
Daca numarul mare de vinuri cu defecte au reprezentat partea mai putin placuta, partea frumoasa, din punctul meu de vedere, a fost faptul ca am observat ca, desi degustate in orb, preferintele mele (pentru ca toate cele scrise mai sus nu reprezinta altceva decat impresiile mele personale) au fost foarte apropiate de asteptarile mele, in sensul ca, in eventualitate in care as fi vazut inainte vinurile, predictiile cu privire la clasament ar fi fost foarte aproape de ce am obtinut in urma acestui exercitiu nou pentru mine.
Ce as mai vrea sa adug in incheiere este faptul ca, in decursul ultimilor ani, am cumparat zeci, daca nu chiar sute de vinuri, multe dintre ele din hypermarketuri. Printre toate aceste vinuri am regasit evident si vinuri proaste. Vinuri insa cu defecte atat de evidente ca cele din cadrul acestei degustari, marturisesc ca am avut norocul sa nu intalnesc. Asadar uneori e vorba si de noroc in toata treaba asta.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
luni, 2 noiembrie 2009
Eticheta - ep. XI (Treanni)
Producator: Conte Brandilini D'Adda
Tara: Italia
Gama: Treanni
Vin: Refosco, Cabernet Franc, Merlot
An: ?
Degustare de grup - Tema libera: Soiuri sau vinuri cu care te intalnesti mai rar
Nu, n-am incercat sa concuram cu cei de la vinul.ro, care au organizat la un moment dat la Casa Presei Libere o serie de intalniri ce aveau titlul vinuri cu care rar te intalnesti, ci am cazut pur si simplu de acord sa dam o sansa si unor soiuri despre care in Romania se aud destul de putine, daca nu deloc ,si sa organizam o intalnire la Ginger pe aceasta tema. Dupa cum veti vedea, printre soiurile ceva mai exotice s-a strecurat si un Sauvignon Blanc de la Clos de Colombes, pentru ca, desi ca soi este foarte cunoscut, auzisem multe despre acest vin, dar nu apucasem sa il cunoastem.
Cu aceasta ocazie am avut ocazia sa ne cunoastem cu Razvan Jurca al carui blog va invit sa il vizitati, dar si cu un reperzentat al vinurilor Santomas in Romania care ne-a oferit astfel ocazia sa descoperim cate ceva despre aceste vinuri slovene.
Partea mai putin placuta a acestei degustari a fost faptul ca am avut, mai mult ca niciodata intr-o astfel de imprejurare, parte de destul de multe vinuri obosite (am incercat in mod voit sa evit termenul de defect). Despre aceste vinuri, dar si despre cele care nu s-au facut de ras va invit sa cititi impresiile de mai jos.
Clos de Colombes - Sauvignon Blanc 2006 (alc. 13.5%, prod. Domeniile Clos de Colombes): auriu intens; in nas se simt arome fine de salcam si miere; odata gustat aromele se simt destul de puternic, dar sunt usor dezavantajate de nota oxidativa a vinului; retronazal se simt note de flori de camp si vanilie; final nu foarte lung; un vin nu tocmai tipic pentru acest soi.
Sylvaner 2005 - Vin D'Alsace (alc. 12%, prod. cave Vinicole de Pfaffenheim, Alsacia, Franta): Culoare verzuie; nas aromat, cu iz ierbos si usore nuante de flori de tei; gustul este insa oarecum acrisor, usor dezechilibrat; postgust aproape inexistent.
Yalumba Viogner 2006 - Eden Valley (alc. 14.5%, prod. Yalumba, Eden Valley, Australia): Nas deranjant, din zona mercaptanului; Gust dezechilibrat si gol; Este primul vin australian cu defect pe care l-am intalnit eu, dezamagirea este cu atat mai mare cu cat vine de la un producator cu o reputatie foarte buna; este adevarat insa ca posibila cauza sa fie insa stocarea proasta a vinului.
Lyrarakys - Kotsifali 2005 (alc. 13%, Prod. Lyrarakys, Creta, Grecia): Culoare caramizie; nas obosit, cu vagi note de zmeura; lipsit de corpolenta; un vin obosit; trecut.
Santomas - Refosk 2006 (alc. 13.5%, Prod. L.N. Glavina, Slovenska Istra, Slovenia): Culoare rubinie vie; olfactiv vinul te trimite cu gandul la cirese si zmeura; gust vivace, curat; aromele aduc acum mai degraba cu visinele; tanini fini; aciditate foarte ridicata; postgust mediu.
Santomas - Petrache - Refosk 1998 (alc. 12.7%, prod. L.N. Glavina, Slovenska Istra, Slovenia): vezi aici.
Santomas - Antonious - Refosk 2004 (alc. 14%, prod. L.N. Glavina, Slovenska Istra, Slovenia): Vin violaceu inchis, coloreaza foarte intens paharul pe care lasa picioare foarte pronuntate; apropiat de nas, vinul exceleaza prin note baricate; se simt foarte bine arome ciocolatii si de samburi; gura este imbracata placut de taninii lui puternici; usor condimentat pe final; postgust mediu.
Madiran Laplace 2005 (alc. 13.5%, prod. Pierre Laplace Sarl, Madiran, Franta): vezi aici.
Friuli - Grave - Cabernet Franc (alc. 13%, prod. Borgo alle Vigne, Friuli, Italia): Vinul are o culoare rubinie vie, foarte placuta, nasul este insa usor invechit; lipsit de corpolenta.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Cu aceasta ocazie am avut ocazia sa ne cunoastem cu Razvan Jurca al carui blog va invit sa il vizitati, dar si cu un reperzentat al vinurilor Santomas in Romania care ne-a oferit astfel ocazia sa descoperim cate ceva despre aceste vinuri slovene.
Partea mai putin placuta a acestei degustari a fost faptul ca am avut, mai mult ca niciodata intr-o astfel de imprejurare, parte de destul de multe vinuri obosite (am incercat in mod voit sa evit termenul de defect). Despre aceste vinuri, dar si despre cele care nu s-au facut de ras va invit sa cititi impresiile de mai jos.
Clos de Colombes - Sauvignon Blanc 2006 (alc. 13.5%, prod. Domeniile Clos de Colombes): auriu intens; in nas se simt arome fine de salcam si miere; odata gustat aromele se simt destul de puternic, dar sunt usor dezavantajate de nota oxidativa a vinului; retronazal se simt note de flori de camp si vanilie; final nu foarte lung; un vin nu tocmai tipic pentru acest soi.
Sylvaner 2005 - Vin D'Alsace (alc. 12%, prod. cave Vinicole de Pfaffenheim, Alsacia, Franta): Culoare verzuie; nas aromat, cu iz ierbos si usore nuante de flori de tei; gustul este insa oarecum acrisor, usor dezechilibrat; postgust aproape inexistent.
Yalumba Viogner 2006 - Eden Valley (alc. 14.5%, prod. Yalumba, Eden Valley, Australia): Nas deranjant, din zona mercaptanului; Gust dezechilibrat si gol; Este primul vin australian cu defect pe care l-am intalnit eu, dezamagirea este cu atat mai mare cu cat vine de la un producator cu o reputatie foarte buna; este adevarat insa ca posibila cauza sa fie insa stocarea proasta a vinului.
Lyrarakys - Kotsifali 2005 (alc. 13%, Prod. Lyrarakys, Creta, Grecia): Culoare caramizie; nas obosit, cu vagi note de zmeura; lipsit de corpolenta; un vin obosit; trecut.
Santomas - Refosk 2006 (alc. 13.5%, Prod. L.N. Glavina, Slovenska Istra, Slovenia): Culoare rubinie vie; olfactiv vinul te trimite cu gandul la cirese si zmeura; gust vivace, curat; aromele aduc acum mai degraba cu visinele; tanini fini; aciditate foarte ridicata; postgust mediu.
Santomas - Petrache - Refosk 1998 (alc. 12.7%, prod. L.N. Glavina, Slovenska Istra, Slovenia): vezi aici.
Santomas - Antonious - Refosk 2004 (alc. 14%, prod. L.N. Glavina, Slovenska Istra, Slovenia): Vin violaceu inchis, coloreaza foarte intens paharul pe care lasa picioare foarte pronuntate; apropiat de nas, vinul exceleaza prin note baricate; se simt foarte bine arome ciocolatii si de samburi; gura este imbracata placut de taninii lui puternici; usor condimentat pe final; postgust mediu.
Madiran Laplace 2005 (alc. 13.5%, prod. Pierre Laplace Sarl, Madiran, Franta): vezi aici.
Friuli - Grave - Cabernet Franc (alc. 13%, prod. Borgo alle Vigne, Friuli, Italia): Vinul are o culoare rubinie vie, foarte placuta, nasul este insa usor invechit; lipsit de corpolenta.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Castellroig Sabate I Coca - Terroja 2006
90 de puncte Parker pentru un vin alb e mult. Cand stai fata in fata cu un vin alb care se bucura de o astfel de apreciere a avocatului esti tentat sa il iei prea in serios, cu timiditate poate, si asta ar putea sa iti umple gandurile cu tot felul de clisee.
Am fost invitat (via Cezar) saptamana asta la o prezentare de vinuri spaniole, produse de Castellroig ce a avut loc la Vinexpert si am avut inspiratia sa ma duc nepregatit, adica fara sa stiu de punctele lui Parker sau orice altceva despre micul producator spaniol.
Prezentarea a cuprins doua vinuri linistite (cel din titlu si Castellroig - Blanc Seleccio, un vin alb baricat) si trei cave insa gandul mi-a ramas la primul din ele.
Proaspat, abunda in arome citrice si fructe tropicale, plin si bine echilibrat, cu usoare note untoase pe final care iti imbraca placut cerul gurii, acest vin alb nu poate sa nu-ti placa si sa te faca sa zici le stie domne' Parker asta. Toate astea sut cu atat mai surprinzatoare cu cat vinul este produs dintr-un soi aproape necunoscut: Xarel-lo.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Am fost invitat (via Cezar) saptamana asta la o prezentare de vinuri spaniole, produse de Castellroig ce a avut loc la Vinexpert si am avut inspiratia sa ma duc nepregatit, adica fara sa stiu de punctele lui Parker sau orice altceva despre micul producator spaniol.
Prezentarea a cuprins doua vinuri linistite (cel din titlu si Castellroig - Blanc Seleccio, un vin alb baricat) si trei cave insa gandul mi-a ramas la primul din ele.
Proaspat, abunda in arome citrice si fructe tropicale, plin si bine echilibrat, cu usoare note untoase pe final care iti imbraca placut cerul gurii, acest vin alb nu poate sa nu-ti placa si sa te faca sa zici le stie domne' Parker asta. Toate astea sut cu atat mai surprinzatoare cu cat vinul este produs dintr-un soi aproape necunoscut: Xarel-lo.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Trivento Tribu - Pinot Noir 2007
Ati auzit poate de speciile de plante carnivore care isi atrag victimele cu mirosul lor urmand ca, odata ce insecta ajunge in contact cu floarea, sa ii fie imposibil sa se desparta de ea?
Cam asa sta treba si cu acest Pinot Noir, cu nas obraznic care incepe sa-si spuna povestea inainte ca tu sa te pretinzi interesat de el. Nu, nu e nevoie sa te apropii de pahar caci el deja incepe sa iti trezeasca curiozitatea cu aroma lui puternica si placuta de prune carnoase si cireasa.
In gura, vinul da senzatia de balansare placuta intre vigoare si gratie. Ce mai conteaza ca gustul nu este la fel de impresiopnat si puternic ca nasul, desi deloc de lepadat? Acum, odata inceputa povestea, soptita intr-o spaniola cu accent ciudat, trebuie sa stai sa o asculti pana la final.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Cam asa sta treba si cu acest Pinot Noir, cu nas obraznic care incepe sa-si spuna povestea inainte ca tu sa te pretinzi interesat de el. Nu, nu e nevoie sa te apropii de pahar caci el deja incepe sa iti trezeasca curiozitatea cu aroma lui puternica si placuta de prune carnoase si cireasa.
In gura, vinul da senzatia de balansare placuta intre vigoare si gratie. Ce mai conteaza ca gustul nu este la fel de impresiopnat si puternic ca nasul, desi deloc de lepadat? Acum, odata inceputa povestea, soptita intr-o spaniola cu accent ciudat, trebuie sa stai sa o asculti pana la final.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
vineri, 16 octombrie 2009
Intamplari adevarate cu vinuri grele
Aseara, cand credeam deja ca saptamana asta va trece fara evenimente oenologice notabile care sa merite mentionarea pe blog, am avut parte de o surpriza.
Tocmai ce ajunsesem acasa si imi pusesem ceva de-ale gurii, cand, telefonul suna. Era Radu, care printr-o confuzie intelesese ca intalnirea de grup a fost programata pentru ieri. Unde mai pui ca se pregatise din timp si se prezentase la Ginger devreme ca sa aibe timp sa carafeze cele doua vinuri care, se pare ca, se cereau aerate.
Ce puteam sa fac? Era pacat de vinuri, nu? M-am dus binenteles mai ales ca era vorba de doua premiere pentru mine: un Tannat si un vin sloven. Am ajuns numai bine cand vinurile au apucat deja sa se desmorteasca nitel.
Dar hai sa va zic si voua de ce vinuri e vorba, ca doar n-o sa pastrez secretul doar pentru mine:
Madiran Laplace 2005 (alc. 13.5%, prod. Pierre Laplace Sarl, Madiran, Franta): Rubiniu inchis; nas condimentat cu atingeri de piper negru; un vin consistent si greu; umple placut cerul gurii; se simt ceva trimiteri catre scortisoara si tabac; desi barbatesc, tanini sunt totusi blanzi si nederanjanti; aciditate ridicata; final lung si intens.
Santomas - Refosk 1998 (alc. 12.7%, prod. Santomas, Slovenia): Culoare caramizie, dar inca foarte vie pentru varsta lui; in nas se simte iz de ciocolata si de condiment iute; tanini fermi, corpolent; aromele dominante sunt de cirese negre si afumatura; final nu foarte lung; desi filtrat, vinul a lasat ceva impuritati pe pahar, profit insa de aceasta ocazie pentru a aminti ca acest lucru nu reprezinta un defect pentru un vin rosu.
Radule, sa tot mai faci greseli de astea!
Tocmai ce ajunsesem acasa si imi pusesem ceva de-ale gurii, cand, telefonul suna. Era Radu, care printr-o confuzie intelesese ca intalnirea de grup a fost programata pentru ieri. Unde mai pui ca se pregatise din timp si se prezentase la Ginger devreme ca sa aibe timp sa carafeze cele doua vinuri care, se pare ca, se cereau aerate.
Ce puteam sa fac? Era pacat de vinuri, nu? M-am dus binenteles mai ales ca era vorba de doua premiere pentru mine: un Tannat si un vin sloven. Am ajuns numai bine cand vinurile au apucat deja sa se desmorteasca nitel.
Dar hai sa va zic si voua de ce vinuri e vorba, ca doar n-o sa pastrez secretul doar pentru mine:
Madiran Laplace 2005 (alc. 13.5%, prod. Pierre Laplace Sarl, Madiran, Franta): Rubiniu inchis; nas condimentat cu atingeri de piper negru; un vin consistent si greu; umple placut cerul gurii; se simt ceva trimiteri catre scortisoara si tabac; desi barbatesc, tanini sunt totusi blanzi si nederanjanti; aciditate ridicata; final lung si intens.
Santomas - Refosk 1998 (alc. 12.7%, prod. Santomas, Slovenia): Culoare caramizie, dar inca foarte vie pentru varsta lui; in nas se simte iz de ciocolata si de condiment iute; tanini fermi, corpolent; aromele dominante sunt de cirese negre si afumatura; final nu foarte lung; desi filtrat, vinul a lasat ceva impuritati pe pahar, profit insa de aceasta ocazie pentru a aminti ca acest lucru nu reprezinta un defect pentru un vin rosu.
Radule, sa tot mai faci greseli de astea!
vineri, 9 octombrie 2009
Sauvignon Blanc - Degustare de grup (II)
Ieri a fost prima data cand am revenit asupra unui soi care a mai facut obiectul unei degustari de grup.
Nu ca am fi noi mari fani de Sauvignon Blanc, dar ca sa pastram alternanta de culoare a trebuit sa alegem un soi alb, si cum incercasem deja principalele varietati de struguri albi, o astfel de repetitie era oarecum de asteptat.
Cum poate va puteti deja inchipui, am incercat, in primul rand sa nu repetam si probele ci doar soiul. Astfel, am resit sa ne intalnim cu cateva vinuri pe care, cel putin in formatia, din care poate va mai aduc aminte mai fac parte si Radu si Mihnea, nu le mai incercasem.
Parerile mele personale despre vinuri sunt urmatoarele:
Luis Felipe Edwards - Sauvignon Blanc Gran Reserva - 2008 (alc. 14%, prod. Luis Felipe Edwards, Leyda Valley, Chile): Culoare palida, vinul are nas proaspat, verde, in care se simt nuante de soc; gustul are note minerale; aciditate buna; Final mediu, proaspat si ierbos; desi destule, gradele alcoolice sunt bine tinute in frau si aproape ca nu se simt.
Davino - Sauvignon Blanc 2006 (alc. 13.5%, prod. Davino, Dealu Mare): Culoare aurie fina; olfactiv se simt arome de lychee si mar golden; gustativ insa aromele tind mai degraba spre floral, la fel si retronazal; finalul este mediu spre lung.
Villa Maria - Sauvignon Blanc Private Bin - 2008 (alc. 13%, prod. Villa Maria, Marlborough, Noua Zeelanda): Culoare usor verzuie; nas foarte placut, in el se simt izuri de mere verzi si soc; in gura vinul da senzatia de verde crud; aciditate ridicata; final simplu, usor acrisor.
Inama Vulcaia - Sauvignon del Veneto - 2006 (alc. 13%, prod: Inama Azienda Agricola, San Bonifacio - Verona, Italia): Culoare galbuie; se spune ca in cazul acestui soi adesea se simte miros de 3.14 - 3.14 de pisica; ei bine, cred ca asta ii da nota originala acestui vin; Gust gol, usor amarui; nu se poate zice ca vinul duce lipsa de personalitate, dar nu este genul de personalitate pe care sa o apreciez.
In loc de concluzii...
Cum am revenit la degustarile ce au ca tema un singur soi, sunt tentat sa revin la prostul obicei de a face clasamente. Topul preferintelor mele il puteti vedea mai jos (intamplator acelasi cu ordine anterioara). El este independent de pretul fiecarei sticle in parte, din acest motiv nu pot sa nu gasesc pretul singurului vin romanesc din lista oarecum nejustificat, el fiind de doua ori si ceva mai mare ca cel al vinului chilian de exemplu.
1. Luis Felipe Edwards - Sauvignon Blanc Gran Reserva - 2008
2. Davino - Sauvignon Blanc 2006
3. Villa Maria - Sauvignon Blanc Private Bin
4. Inama Vulcaia - Sauvignon del Veneto - 2006
Nu ca am fi noi mari fani de Sauvignon Blanc, dar ca sa pastram alternanta de culoare a trebuit sa alegem un soi alb, si cum incercasem deja principalele varietati de struguri albi, o astfel de repetitie era oarecum de asteptat.
Cum poate va puteti deja inchipui, am incercat, in primul rand sa nu repetam si probele ci doar soiul. Astfel, am resit sa ne intalnim cu cateva vinuri pe care, cel putin in formatia, din care poate va mai aduc aminte mai fac parte si Radu si Mihnea, nu le mai incercasem.
Parerile mele personale despre vinuri sunt urmatoarele:
Luis Felipe Edwards - Sauvignon Blanc Gran Reserva - 2008 (alc. 14%, prod. Luis Felipe Edwards, Leyda Valley, Chile): Culoare palida, vinul are nas proaspat, verde, in care se simt nuante de soc; gustul are note minerale; aciditate buna; Final mediu, proaspat si ierbos; desi destule, gradele alcoolice sunt bine tinute in frau si aproape ca nu se simt.
Davino - Sauvignon Blanc 2006 (alc. 13.5%, prod. Davino, Dealu Mare): Culoare aurie fina; olfactiv se simt arome de lychee si mar golden; gustativ insa aromele tind mai degraba spre floral, la fel si retronazal; finalul este mediu spre lung.
Villa Maria - Sauvignon Blanc Private Bin - 2008 (alc. 13%, prod. Villa Maria, Marlborough, Noua Zeelanda): Culoare usor verzuie; nas foarte placut, in el se simt izuri de mere verzi si soc; in gura vinul da senzatia de verde crud; aciditate ridicata; final simplu, usor acrisor.
Inama Vulcaia - Sauvignon del Veneto - 2006 (alc. 13%, prod: Inama Azienda Agricola, San Bonifacio - Verona, Italia): Culoare galbuie; se spune ca in cazul acestui soi adesea se simte miros de 3.14 - 3.14 de pisica; ei bine, cred ca asta ii da nota originala acestui vin; Gust gol, usor amarui; nu se poate zice ca vinul duce lipsa de personalitate, dar nu este genul de personalitate pe care sa o apreciez.
In loc de concluzii...Cum am revenit la degustarile ce au ca tema un singur soi, sunt tentat sa revin la prostul obicei de a face clasamente. Topul preferintelor mele il puteti vedea mai jos (intamplator acelasi cu ordine anterioara). El este independent de pretul fiecarei sticle in parte, din acest motiv nu pot sa nu gasesc pretul singurului vin romanesc din lista oarecum nejustificat, el fiind de doua ori si ceva mai mare ca cel al vinului chilian de exemplu.
1. Luis Felipe Edwards - Sauvignon Blanc Gran Reserva - 2008
2. Davino - Sauvignon Blanc 2006
3. Villa Maria - Sauvignon Blanc Private Bin
4. Inama Vulcaia - Sauvignon del Veneto - 2006
marți, 6 octombrie 2009
BiCycle 2008 - Chardonnay & Colombard
An English comedian recently entertained crowds at a cycling meet by riding the odd bicycle shown above. The frame of the curious wheel was made from the head of an old bed, to which old bicycle parts were added.
Aceste cuvinte apar pe eticheta cupajului de Chardonnay si Colombard a fratilor Minkov. Ce legatura au toate astea cu vinul? Nici una, dar parca, desi vagi, sunt totusi mai interesante aceste cuvinte decat povestile cu zane si taramuri binecuvantate de pe unele etichete romanesti. Exemplarul de fata este doar un exemplu dintr-o colectie mult mai ampla de etichete pe aceasta tema a producatorului, despre care insa n-am gasit foarte multe informatii pe internet.
BiCycle 2008 - Chardonnay & Colombard (alc. 13.6% , Prod. Minkov Brothers, Bulgaria): Nas vioi si proaspat; culoare aurie, stralucitoare; gustativ, vinul denota prospetime, acest lucru este ajutat si de o aciditate ridicata; se simt arome de grapefruit si ananas, final mediu, curat.
Aceste cuvinte apar pe eticheta cupajului de Chardonnay si Colombard a fratilor Minkov. Ce legatura au toate astea cu vinul? Nici una, dar parca, desi vagi, sunt totusi mai interesante aceste cuvinte decat povestile cu zane si taramuri binecuvantate de pe unele etichete romanesti. Exemplarul de fata este doar un exemplu dintr-o colectie mult mai ampla de etichete pe aceasta tema a producatorului, despre care insa n-am gasit foarte multe informatii pe internet.
BiCycle 2008 - Chardonnay & Colombard (alc. 13.6% , Prod. Minkov Brothers, Bulgaria): Nas vioi si proaspat; culoare aurie, stralucitoare; gustativ, vinul denota prospetime, acest lucru este ajutat si de o aciditate ridicata; se simt arome de grapefruit si ananas, final mediu, curat.
marți, 29 septembrie 2009
duminică, 27 septembrie 2009
Hardy's Stamp of Australia Shiraz - Cabernet Sauvignon 2007
Pentru cine nu stie, Hardy's este unul din numele mari ale viticulturii Australiene. Si cum sa vorbesti despre vinurile australiene daca nu amintesti de Shiraz, fie el si cupajat cu Cabernet Sauvignon ca in vinul aici de fata?
Stamp of Australia Shiraz - Cabernet Sauvignon 2007: debut exuberant, vinul te trage de maneca inca de la turnarea in pahar; odata ce te apropii poti simtii notele de cireasa dar si nuante usor mentolate; in gura descoperi note vanilate timide; vinul nu exceleaza prin corpolenta; final mediu parfumat.
Stamp of Australia Shiraz - Cabernet Sauvignon 2007: debut exuberant, vinul te trage de maneca inca de la turnarea in pahar; odata ce te apropii poti simtii notele de cireasa dar si nuante usor mentolate; in gura descoperi note vanilate timide; vinul nu exceleaza prin corpolenta; final mediu parfumat.
Paralela Amarone della Valpolicella
Desi nu a fost partea vreunui plan, cand bei doua vinuri care au ceva in comun esti intodeauna tentat sa faci comparatii. Astfel, desi am sa incerc sa iau fiecare vin in parte am decis reluarea unei teme abordate cu ceva vreme in urma cand insa, cele doua vinuri aveau in comun anul si producatorul si nu tipul de vin cum este vorba in cazul de fata.
Sa trecem deci la treaba ...
Amarone della Valpolicella - Cadis (Cantina di Soave) 2006: Nas placut; odata gustat vinul surprinde prin rotunjimea foarte personala; corpolent; procentul alcoolic destul de ridicat (14,5%) este placut mascat de notele de fructe de padure; final proaspat, matasos.
Amarone della Valpolicella - Sartori 2004: Nas foarte puternic; complex, vinul debuteaza cu nuante de fructe negre insa se simt trimiteri condimentate si un usor iz de caramel pe final; bine echilibrat; final seducator si persistent.
Amarone della Valpolicella - Cadis (Cantina di Soave) 2006: Nas placut; odata gustat vinul surprinde prin rotunjimea foarte personala; corpolent; procentul alcoolic destul de ridicat (14,5%) este placut mascat de notele de fructe de padure; final proaspat, matasos.
Amarone della Valpolicella - Sartori 2004: Nas foarte puternic; complex, vinul debuteaza cu nuante de fructe negre insa se simt trimiteri condimentate si un usor iz de caramel pe final; bine echilibrat; final seducator si persistent.
In vizita la Crama Rotenberg
Pentru ca eram curiosi sa vedem unde si cum se face Merlot-ul despre care v-am amintit in cel putin doua randuri si pentru ca domnul Mihail Rotenberg a acceptat sa ne primeasca, ieri in grup aproape complet (ma refer la grupul alaturi de care facem degustarile de grup despre care v-am mai scris), am facut o scurta vizita la Crama Rotenberg in Ceptura.
Crama, vedere exterioara ...
Drumul vinului incepe oarecum surprinzator in recipiente destinate in mod normal gunoiului. Metoda a fost insa folosita deja cu succes in California.
Coboram primul rand de scari spre urmatorul nivel ...
... cel al butoaielor.
La ultimul nivel sunt depozitate sticlele ce mai tarziu vor ajunge pe mesele noastre.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Asa cum ma asteptam, pentru ca ne povestise deja domnul Rotenberg la intalnirea anterioara, am observat la crama dorinta de a evita pe cat se poate bruscarea vinului, interventia mecanica fiind redusa pe cat posibil. Crama nu este foarte mare ca suprafata insa ea este organizata pe trei nivele, din care doua se afla sub nivelul solului, asta si pentru ca se pune accentul pe metoda gravitationala in procesul de vinificare.
Partea interesanta a vizitei a fost degustarea in paralel a catorva vinuri din recolta de anul trecut, facute din strugurii de pe acelasi plai dar tratate cu drojdii din diferite colturi ale lumii. Eu unul, am ramas surprins de divesitatea de gusturi pe care aceiasi struguri o pot da.
Si pentru ca vorba multa ... saracia omului iata cateva imagini din crama.
Partea interesanta a vizitei a fost degustarea in paralel a catorva vinuri din recolta de anul trecut, facute din strugurii de pe acelasi plai dar tratate cu drojdii din diferite colturi ale lumii. Eu unul, am ramas surprins de divesitatea de gusturi pe care aceiasi struguri o pot da.
Si pentru ca vorba multa ... saracia omului iata cateva imagini din crama.
Crama, vedere exterioara ...
Drumul vinului incepe oarecum surprinzator in recipiente destinate in mod normal gunoiului. Metoda a fost insa folosita deja cu succes in California.
Coboram primul rand de scari spre urmatorul nivel ...
... cel al butoaielor.
La ultimul nivel sunt depozitate sticlele ce mai tarziu vor ajunge pe mesele noastre.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
miercuri, 23 septembrie 2009
Pinot Noir - degustare de grup
Iata ca a venit si vremea Pinot Noir-ului, un soi care fie ca te duce cu gandul la Bourgogne sau Champagne aduce cu el o groaza de promisiuni.
Intalnirea noastra a fost un adevarat maraton de Pinot Noir, pentru ca s-au adunat in fata noastra nu mai putin de 12 probe din aceasta varietate. Pe langa numarul destul de mare de probe, bagajul nostru de cunostinte ne-a fost imbogatit si de prezenta domnului Constantin Croitoru, un om cu o vasta experienta oenologica, membru al juriului de la Mondial du Pinot Noir 2009, care ne-a impartasit parerile lui, pertinente, despre vinurile degustate.
Dar hai sa trecem la vinuri si la parerile mele, personale si mai putin pertinente, ca poate sunteti si voi curiosi ...
Crai Nou - Pinot Noir (prod. Domeniile Franco-Romane, Dealu Mare): Culoare rubinie cu tente violacee; nas de visina, destul de timid; este un vin usor, nu foarte corpolent; oarecum tern; postgust scurt.
Princiar Special Reserve (prod. Domeniile Viticole Tohani, Dealu Mare - Tohani): Culoare sangerie; nas puternic, cu tente florale; gustul echilibrat, nu exceleaza insa; alcoolul este destul de evident pe final; tanini usor violenti; postgust mediu, cu note baricate.
Pinot Noir 2006 (prod. Divin, Dealu Mare - Sahateni): Culoare limpede, nu foarte intensa; nas cald si destul de plin; gustul are note fine de fragi, care insa pierd in intensitate destul de rapid; final usor acrisor.
La Cetate - Pinot Noir 2006 (prod. Carl Reh, Dealurile Olteniei): Vinul are o culoare destul de slaba ca intensitate; nasul este insa placut, dar nu foarte puternic; aciditate ridicata; se simte o usoara aroma de cireasa coapta; postgust mediu.
Florenta - Terase Danubiene - Pinot Noir 2003 (prod. Vinarte, Vanju Mare - Starmina): Culoare intensa; varsta i-a redus din stralucire; nas usor condimentat; astringenta ridicata; tanini foarte puternici in ciuda vechimii lui; vinul este lipsit de corpolenta; final mediu spre lung, dar neimpresionant.
Pinot Noir - Special Reserve 2006 (prod. Halewood, Dealurile Munteniei): Culoare foarte intensa; nas puternic si viu; gustul te trimite cu gandul la fructe de padure si dulceata de capsuni; se simte restul de zahar (vinul este vinificat in demisec); tanini fini; final cald si placut dar parca un pic prea scurt; se aseaza bine in gura.
Princiar Gran Geserva 2001 (prod. Domeniile Viticole Tohani, Dealu Mare - Tohani): Culoarea are tente brune; nasul este cam invechit, note baricate intense; gustul are note afumate neplacute; final in acelasi stil prafuit.
Pinot Noir - Special Reserve 1999 (prod. Halewood, Dealurile Munteniei): Granat la culoare, vinul are un nas foarte puternic in care se simt notele baricate dar si o aroma asemanatoare cu a rosiilor uscate la soare; gustul este complex si placut, cu un usor iz de praf de cacao, in ciuda varstei vinul mai are inca fructuozitate; postgust placut.
Forey Père et Fils Bourgogne 2007 (prod. Forey Père et Fils, Bourgogne, Franta): Vinul are o frumoasa culoare rubinie; nas fin si elegant; gustul este placut si in el domina fructuozitatea; posgust concentrat; finalul este insa cam scurt.
Villa Maria - Celler Selection 2007 (prod. Villa Maria Estate, Marlborogh, Noua Zeelanda): Rubiniu intens, nas generos; notele baricate sunt placut insotite de fructuozitate; corpolent, aciditate buna; final stilat; poate nu foarte tipic, dar in orice caz foarte placut.
Spatburgunder 2006 (prod. Greog Breuer, Rheingau, Germania): Culoare rosiatica; nas plin si calm, puternic aromat; gust lejer, fructuos si agreabil; fructuozitate foarte evidenta si in postgust; politicos.
Cono Sur 20 Barrels 2006 (prod. Cono Sur, Casablanca Valley, Chile): Culoare stralucitoare, nas cu tente vanilate; gust plin; fructuozitatea tinde sa fie acoperita insa de barique; final rotund insa putin cam greu.
In loc de concluzii ...
Pinot Noir este, cu siguranta, un soi interesant insa oarecum inconstant. Diferentele ar fi destul de mari intr-un eventual clasament al preferintelor mele. Mi-a placut mult vinul celor de la Villa Maria si cel al lui Greog Breuer. Mai in gluma mai in serios va spun si voua ce le-am spus si colegilor mei aseara: cu cel nemtesc as sta la masa, insa cu cel de la antipozi as dansa.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
duminică, 20 septembrie 2009
Traditia continua la Aliman ...
... zic ei. Eu zic, si as fi bucuros sa se intample asta, ca se incearca repetarea succesului avut de Enira (eu prin succes inteleg nu neaparat unul comercial ci creearea unui vin deosebit in primul rand), cu unul produs in Romania.
Astfel, vineri 18 Septembrie, la invitatia lui Ghenadie Bobeica de la WineRo, am participat la sarbatoarea incheierii culesului viei, ajunsa anul acesta la maturitatea ce permite producerea de vin, la Aliman, un sat dobrogean, despre care auzisem mult prea putine lucruri pana acum, dar care si-ar putea gasi astfel un loc pe harta viticola in viitor.
Sarbatoarea a fost organizata, asa cum se cade, in cel mai pur stil campenesc, cu cantece de voie buna, friptura de rata si miel la protap si, binenteles, must. Asta ca sa nu mai spun ca mancarea a fost completata cu vinurile Enira, despre care v-am mai vorbit deja in cateva randuri. In aceste conditii nu e de mirare ca nu am respectat programul initial si am intarziat pe meleagurile dobrogene cateva ore in plus.
Daca eu n-am reusit sa va induc atmosfera de sarbataoare, poate vor reusi sa faca asta imaginile de mai jos ...
la cules...
ciorchine de Merlot...
Ghenadie vorbindu-ne despre proiectul de la Aliman...
fecioarele si vinul...
drumul dintre vii...
Nota: Publicat deasemenea si aici.
miercuri, 16 septembrie 2009
Terra Antika - Mavrud 2006
Iata-ma revenind la vinurile bulgaresti cu un soi local. Mavrud este, daca vreti, echivalentul Fetestii Negre romanesti, pentru ca si bulgarilor le place sa se laude cu acest soi cum ca poate depasi prin calitatile sale soiuri internationale cu mai mari pretentii.
Mavrud-ul de fata, este din gama Terra Antika, si are o culoare rubinie inchisa, nas placut de fructe negre din care nu lipsesc notele de barique, evidente atat cat ii sta bine unui vin. Gustul are trimiteri picante cu ceva nuante de afumatura insa si un usor iz amarui, aciditate foarte buna, nu exceleaza insa prin corpolenta, final mediu, placut.
Mavrud-ul de fata, este din gama Terra Antika, si are o culoare rubinie inchisa, nas placut de fructe negre din care nu lipsesc notele de barique, evidente atat cat ii sta bine unui vin. Gustul are trimiteri picante cu ceva nuante de afumatura insa si un usor iz amarui, aciditate foarte buna, nu exceleaza insa prin corpolenta, final mediu, placut.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
luni, 7 septembrie 2009
Alibus in Vinul.ro
In caz ca nu v-ati procurat deja versiunea tiparita a ultimului numar al revistei Vinul.ro, va sfatuiesc sa va grabiti pentru ca, doar asa veti putea citi fragmentele din interviurile realizate de Valentin Ceafalau cu bloggerii de vin (printre care ma numar si eu evident). Versiunile integrale a interviurilor vor urma sa apara pe degustari.ro.Nota: Publicat deasemenea si aici.
duminică, 6 septembrie 2009
Enira 2006
Ca sa spal din rusinea bulgarilor de la postarea precedenta, am destupat azi o sticla de Enira 2008 produsa de Bessa Valley si despre care v-am mai vorbit prima oara aici. Asa cum banuiam am mers la sigur. Vinul mi-a lasat aceiasi impresie placuta ca si la primul contact.
Aromele placute de pruna si cireasa neagra te imbie de la prima gura. Vinul este bine balansat, iar tanini si baricul se completeaza intr-un mod placut.
Ceea ce mi se pare interesant de adaugat la acest vin (si nu este doar parerea mea) este faptul ca el nu se doreste a fi neaparat un frate mai mic al versiunii Reserva despre care vorbea Mihnea zilele trecute vinul avand o personalitate distincta si, cu siguranta, un public al lui.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Aromele placute de pruna si cireasa neagra te imbie de la prima gura. Vinul este bine balansat, iar tanini si baricul se completeaza intr-un mod placut.
Ceea ce mi se pare interesant de adaugat la acest vin (si nu este doar parerea mea) este faptul ca el nu se doreste a fi neaparat un frate mai mic al versiunii Reserva despre care vorbea Mihnea zilele trecute vinul avand o personalitate distincta si, cu siguranta, un public al lui.
Nota: Publicat deasemenea si aici.Stambolovo Merlot Reserve 2003
Cum poate va asteptati, odata cu sejurul petrecut in Bulgaria mi-am imbunatatit intr-o oarecare masura cunostintele despre vinurile vecinilor nostrii.
Cu promisiunea ca voi reveni si cu alte vinuri ceva mai bune am sa imi permit sa incep incursiunea in vinurile bulgaresti cu o dezamagire. Cu toate astea, tin sa mentionez ca facand comparatie intre oferta de vinuri pe care am vazut-o pe litoralul bulgaresc cu cea de pe litoralul nostru, unde la mai toate terasele meniul continea doar numele Murfatlar, Vincon, Jidvei si Cotnari (daca cumva gaseai ceva Recas deja era rasfat) si la capitolul asta vecinii de la sud de dunare ne cam dau lectii.
Revenind la vinul din titlu, dezamagirea a venit, in primul rand, de la excesul de lemn. Inca din nas acesta tinde sa acopere notele de fructe rosii din buchet insa odata gustat nu mai exista nici un dubiu ... butoaiele de stejar american cu care se lauda producatorul pe contra-eticheta nu au adus nici un plus de valoare acestui vin. Mai mult, dupa ce il gusti te intrebi cine si-a adus aportul mai mult la creearea acestui vin? Strugurele sau drujba?
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Cu promisiunea ca voi reveni si cu alte vinuri ceva mai bune am sa imi permit sa incep incursiunea in vinurile bulgaresti cu o dezamagire. Cu toate astea, tin sa mentionez ca facand comparatie intre oferta de vinuri pe care am vazut-o pe litoralul bulgaresc cu cea de pe litoralul nostru, unde la mai toate terasele meniul continea doar numele Murfatlar, Vincon, Jidvei si Cotnari (daca cumva gaseai ceva Recas deja era rasfat) si la capitolul asta vecinii de la sud de dunare ne cam dau lectii.
Revenind la vinul din titlu, dezamagirea a venit, in primul rand, de la excesul de lemn. Inca din nas acesta tinde sa acopere notele de fructe rosii din buchet insa odata gustat nu mai exista nici un dubiu ... butoaiele de stejar american cu care se lauda producatorul pe contra-eticheta nu au adus nici un plus de valoare acestui vin. Mai mult, dupa ce il gusti te intrebi cine si-a adus aportul mai mult la creearea acestui vin? Strugurele sau drujba?
Nota: Publicat deasemenea si aici.miercuri, 26 august 2009
vineri, 21 august 2009
Degustare de grup - Rose & Merlot
Cum poate ati citit deja pe blogul lui Mihnea, ideea acestei intalniri a apartinut lui Ghenadie Bobeica de la WineRo care ne-a propus sa ne prezinte doua vinuri Enira, pe care inca nu le incercasem si carora sa le alaturam cateva vinuri romanesti.
Intalnirea a fost ceva mai mult decat o comparatie de vinuri, in primul rand pentru ca am avut parte si de cativa invitati surpriza la micul nostru eveniment , gazduit si de aceasta data, de Ginger. Primul, Domnul Profesor Liviu Grigorica, care desi prin firea lui modesta nu a vrut sa isi faca prea mult simtita prezenta, a reusit cel putin sa ne intimideze putin si sa ne faca sa ne straduim sa nu gafam prea mult in afirmatiile legate de vin. Cel de-al doilea, Domnul Mihail Rotenberg, nimeni altul decat cel care produce la Ceptura cateva Merlot-uri de exceptie cu o pasiune ce se simte in fiecare propozitie pe care o rosteste si care are legatura cu vinul.
Noile vinuri de la Enira, de la care a pornit ideea intalnirii noastre,au fost un roze si un Merlot si, cum era normal, acestea au fost si categoriile din care am ales competitoarele (desi intalnirea a fost una amicala) de la nord de Dunare.
Cum era normal am inceput cu roze-urile:
Terra Romana 2007 (Prod. SERVE, Ceptura): Cupaj de Merlot (40%) si Cabernet Sauvignon (60%) a carui culoare tinde spre portocaliu; nas fructos, nuante de piersica, vinul are corp, gustul este catifelat cu arome florale, pare insa sa nu isi sustina prospetimea pana la final.
Enira Roze 2008 (Prod. Bessa Valley, Bulgaria): Cupaj de Merlot si Shiraz, vinul are o culoare aprinsa si un nas interesant; aciditatea este ridicata; gustul este viu si in el se simt ceva nuante florale; si finalul este unul interesant, in el nuantele iau insa usor tente de fructe citrice si cireasa.
Prince Stirbey Roze 2008 (prod. Agricola Stirbey, Dealurile Olteniei): Culoare rosiatica; nas proaspat si elegant; aciditatea ridicata mi-a dat usoara impresie ca nu este suficient sustinuta de arome care, luate separat, sunt dealtfel foarte agreabile; final nu foarte lung.
... si am continuat cu Merlot:
Solaris - Merlot 2005 (prod. Oenoterra, Dealu Mare): Nasul te izbeste violent cu un miros deranjant peste care n-am reusit sa trec nici chiar dupa o aerare de 15 minute.
Prince Stirbey -Merlot 2005 (prod. Agricola Stirbey, Dealurile Olteniei): Culoare frumoasa, nas usor alcoolic; gustul este plin cu usoare note de cireasa si cacao; din pacate desi placut per ansamblu nu il pot compara cu recoltele aceluiasi producator din 2004 sau 2006 de care am fost impresionat la degustarile anterioare.
Rotenberg - Merlot 2006 (prod. Crama Rotenberg, Ceptura): Nas deosebit de complex, aproape complicat; Tanini fermi dar bine imblanziti; arome de zmeura; un vin plin, corpolent si ferm cu un final ca un happy-end.
Easy by Enira - 2008 (prod. Bessa Valley, Bulgaria): Nas cu iz de mure; gustul pare usor dulceag; un vin prietenos plin de arome fructoase; gust placut si proaspat, poate si datorita tineretii vinului; un vin cu valente gastronomice.
Menestrel - Merlot 2007 (prod. Crama Rotenberg, Ceptura): Nasul ceva mai agresiv ca al primului Rotenbeg ascunde un usor iz de coaja de paine prajita; aciditate si corpolenta buna; vinul promite multe, probabil va avea o evolutie buna in sticla.
Prince Mircea - 2006 (prod. Vinarte): Am fost putin dezamagit de acest vin pentru ca, desi nu il pot compara cu fratele mai mare al lui (Matei), ultima oara cand l-am baut mi-a placut (era ce e drept din 2005). Acum insa, mi-a lasat senzatia de un vin apos al carui nas dezvaluie tente lemnoase care insa nu par sa-l avantajeze.
Rotenberg - Merlot 2007 (prod. Crama Rotenberg, Ceptura): Nas ciocolatiu; tanini puternici, arome complexe, corpolent; putin mai astringent pe final decat cel din 2006; In post-gust vinul pare sa sopteasca insa secrete ce vorbeasc despre ambitia de a-l depasi de cel din 2006.
Cateva imagini de dinainte de eveniment:
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
