Degustare de grup - Rose & Merlot

Cum poate ati citit deja pe blogul lui Mihnea, ideea acestei intalniri a apartinut lui Ghenadie Bobeica de la WineRo care ne-a propus sa ne prezinte doua vinuri Enira, pe care inca nu le incercasem si carora sa le alaturam cateva vinuri romanesti.

Intalnirea a fost ceva mai mult decat o comparatie de vinuri, in primul rand pentru ca am avut parte si de cativa invitati surpriza la micul nostru eveniment , gazduit si de aceasta data, de Ginger. Primul, Domnul Profesor Liviu Grigorica, care desi prin firea lui modesta nu a vrut sa isi faca prea mult simtita prezenta, a reusit cel putin sa ne intimideze putin si sa ne faca sa ne straduim sa nu gafam prea mult in afirmatiile legate de vin. Cel de-al doilea, Domnul Mihail Rotenberg, nimeni altul decat cel care produce la Ceptura cateva Merlot-uri de exceptie cu o pasiune ce se simte in fiecare propozitie pe care o rosteste si care are legatura cu vinul.

Noile vinuri de la Enira, de la care a pornit ideea intalnirii noastre,au fost un roze si un Merlot si, cum era normal, acestea au fost si categoriile din care am ales competitoarele (desi intalnirea a fost una amicala) de la nord de Dunare.

Cum era normal am inceput cu roze-urile:

Terra Romana 2007 (Prod. SERVE, Ceptura): Cupaj de Merlot (40%) si Cabernet Sauvignon (60%) a carui culoare tinde spre portocaliu; nas fructos, nuante de piersica, vinul are corp, gustul este catifelat cu arome florale, pare insa sa nu isi sustina prospetimea pana la final.

Enira Roze 2008 (Prod. Bessa Valley, Bulgaria): Cupaj de Merlot si Shiraz, vinul are o culoare aprinsa si un nas interesant; aciditatea este ridicata; gustul este viu si in el se simt ceva nuante florale; si finalul este unul interesant, in el nuantele iau insa usor tente de fructe citrice si cireasa.

Prince Stirbey Roze 2008 (prod. Agricola Stirbey, Dealurile Olteniei): Culoare rosiatica; nas proaspat si elegant; aciditatea ridicata mi-a dat usoara impresie ca nu este suficient sustinuta de arome care, luate separat, sunt dealtfel foarte agreabile; final nu foarte lung.

... si am continuat cu Merlot:

Solaris - Merlot 2005 (prod. Oenoterra, Dealu Mare): Nasul te izbeste violent cu un miros deranjant peste care n-am reusit sa trec nici chiar dupa o aerare de 15 minute.

Prince Stirbey -Merlot 2005 (prod. Agricola Stirbey, Dealurile Olteniei): Culoare frumoasa, nas usor alcoolic; gustul este plin cu usoare note de cireasa si cacao; din pacate desi placut per ansamblu nu il pot compara cu recoltele aceluiasi producator din 2004 sau 2006 de care am fost impresionat la degustarile anterioare.

Rotenberg - Merlot 2006 (prod. Crama Rotenberg, Ceptura): Nas deosebit de complex, aproape complicat; Tanini fermi dar bine imblanziti; arome de zmeura; un vin plin, corpolent si ferm cu un final ca un happy-end.

Easy by Enira - 2008 (prod. Bessa Valley, Bulgaria): Nas cu iz de mure; gustul pare usor dulceag; un vin prietenos plin de arome fructoase; gust placut si proaspat, poate si datorita tineretii vinului; un vin cu valente gastronomice.

Menestrel - Merlot 2007 (prod. Crama Rotenberg, Ceptura): Nasul ceva mai agresiv ca al primului Rotenbeg ascunde un usor iz de coaja de paine prajita; aciditate si corpolenta buna; vinul promite multe, probabil va avea o evolutie buna in sticla.

Prince Mircea - 2006 (prod. Vinarte): Am fost putin dezamagit de acest vin pentru ca, desi nu il pot compara cu fratele mai mare al lui (Matei), ultima oara cand l-am baut mi-a placut (era ce e drept din 2005). Acum insa, mi-a lasat senzatia de un vin apos al carui nas dezvaluie tente lemnoase care insa nu par sa-l avantajeze.

Rotenberg - Merlot 2007 (prod. Crama Rotenberg, Ceptura): Nas ciocolatiu; tanini puternici, arome complexe, corpolent; putin mai astringent pe final decat cel din 2006; In post-gust vinul pare sa sopteasca insa secrete ce vorbeasc despre ambitia de a-l depasi de cel din 2006.

Cateva imagini de dinainte de eveniment:


Nota: Publicat deasemenea si aici.

Luis Felipe Edwards - Rose 2008

Ofensiva mea pro-roze pe care am mai incercat-o si verile trecute continua...

Daca sunteti insa din grupul celor de care aminteam in prima fraza aici, atunci sentimentul pe care l-ati simtit atunci il veti resimti probabil si acum.

De ce? Pentru ca chilienii astia (ce-i drept alt producator) au facut ce-au facut si au scos un roze din doua din cele mai grele soiuri de struguri: Syrah si acelasi Cabernet Sauvignon.

Acum fie vorba intre noi, vinul nu are tocmai o culoare din paleta cu care suntem poate obisnuiti la un roze. Nu va luati dupa poza si, credeti-ma pe cuvant, ca ce am eu in pahar este un rosu deschis ce ar putea face invidioasa orice babeasca neagra. Nasul este puternic, ca la mai toate vinurile din aceasta tara si te trimite cu gandul la visine coapte invaluite de un usor iz de menta. Gustul este simplu si fara nimic spectaculos, dar nici nu cred ca asta si-au dorit producatorii de la acest vin. Este daca vreti, ceea ce producatorii autohtoni ar putea numi un vin popular, sau, si mai cinstit, un vin de vara, de baut dupa o ploaie calda cand asfaltul n-a apucat sa se raceasca bine. Finalul este si el scurt si nu impresioneaza, insa destul de fin si placut.

P.S.: Asteptam cu nerabdare roze-urile din Carmenere sau Cabernet Franc :).

Degustare de grup - tema libera (alb & roze)

Degustarea de ieri a fost un adevarat maraton. Initial noi ne gandisem ca tema ei sa fie vinuri albe sau roze la alegere, pentru ca vorba aia, am ajuns la editia jubiliara cu numarul 5, am avut insa parte de cateva surprize care, desi nu s-au incadrat in categoriile mai sus mentionate, au fost foarte placute.

Pentru ca vinurile au fost foarte diferite mi-ar fi greu sa mentionez vreun clasament de aceasta data. Am sa va spun insa doua-trei cuvinte despre fiecare vin in parte cu speranta ca nu am uitat vreunul. Tot pentru ca probele au fost in numar mai mare decat de obicei si pentru ca am tot incercat sa mentinem vinurile la o temperatura potrivita fiecaruia, mi-a fost imposibil sa le prind pe toate intr-o poza asa ca am atasat o imagine doar cu o parte din ele.

Vinuri albe

Monser - Babeasca gri (prod. Senator Focsani): Un vin care pentru mine a fost mai degraba o curiozitate pentru ca pana acum nu mai incercasem decat varianta neagra a babestii; culoare firava, nas destul de persistent, gust simplu, fara nuante evidente, un vin usurel, postgust scurt.

L'Arbalete - Dezaley - 2008 (prod. Jean et Pierre Testuz, Elvetia): Un vin dintr-un soi de struguri care in Romania nu prea stiu sa se vinifice (Chasselas); culoare palida, nas fin, gust nu foarte expresiv cu usoare nuante de mar verde; din cate am inteles vinul nu se recomanda consumului imediat asa ca tind sa cred ca drojdiile ar putea deveni mai domoale in 2-3 ani.

Crai Nou - Riesling (prod. Domeniile Franco Romane): Un vin eco (la propriu), culoare placuta, nas proaspat, aciditate ridicata, se simt usoare nuante de legume verzi care se incheie insa cu o nunata amara neplacuta.

Terra Alba - 2007 (prod. Clos de Colombes): Un cupaj de Feteasca Alba si Riesling; culoare galben intens, nas fructos cu usoare arome de gem de gutui, nu da impresia unui vin proaspat insa gustul este intens cu nuante de lemn ceea ce il face foarte personal, finalul mediu si usor afumat.

La Roche Chablis - 2007 (prod. La Roche Wines, Franta): Culoare foarte stralucitoare, nas proaspat, gustul are o prospetime blanda si dezvaluie usoare arome de pere, final citric placut.

Rawson's Retreat - 2006 (prod. Penfolds, Australia): Cupajul de Chardonnay si Semillion are o culoare aurie intensa, arome fructoase placute, gust plin si echilibrat, aromele se imbin placut si dezvaluie nuante de unt, caisa dar si de vanilie, final armonios.

Vinuri roze

Merlot Roze - 2006 (prod. Domeniile Franco Romane): Culoare trandafirie, se simte o delicata aroma de zmeura, gustul debuteaza placut si usor dulceag, dar se inchide usor amarui.

Domaine Ceptura Roze - 2008 (prod. Davino): Un cupaj de Merlot si Cabernet Sauvignon, culoare somon stralucitoare, nas foarte proaspat, vin tanar, gust plin cu arome fine de piersica coapta, taria alcoolica este destul de evidenta, postgust fin si persistent.

Vinuri rosii

Enira - 2006 (Prod. Bessa Valley Winery, Bulgaria): 70% Merlot, 14 % Syrah, 10% Cabernet Sauvignon, 6% Petit Vedot; culoare caramiziu intens, nas baricat cu tente de cirese amare, gust plin si complet cu nuante de cirese amare si pruna, vin foarte consistent, postgust prelung.

Enira Reserve - 2006 (Prod. Bessa Valley Winery, Bulgaria): 67% Merlot, 16 % Syrah, 12% Cabernet Sauvignon, 5% Petit Vedot; Culoare rubinie (ceva mai deschisa ca a precedentului), nuante ce te trimit cu gandul la prune uscate si scortisoare, arome usor picante, gust foarte placut, plin si complex, tanini moi, baricul este bine incorporat in celelate arome, corpolenta ridicata, postgust prelung cu nuante de mirodenii.


In loc de concluzii

Poate va intrebati care este explicatia aparitiei ultimelor doua vinuri in lista noastra cand tema era vinuri albe sau roze.
Ei bine pe langa surprizele gazdelor noastre de la Ginger, la intalnirea de aseara a mai participat si domnul Ghenadie Bobeica de la WineRo care ne-a oferitspre degustare cele doua vinuri bulgaresti care pe mine unul m-au impresionat foarte placut.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Gato Negro - Cabernet Sauvignon rose

Poate ca unii impatimiti ai acestui soi ar putea considera vinificarea unui Cabernet Sauvignon in roz o adevarata blasfemie. Eu nu sunt atat de categoric, iar la vederea acestui vin curiozitatea m-a lovit iremediabil.

Tind sa cred ca aceiasi impatimiti ar suspecta drept autorul unui astfel de vin vreun vinificator chilian. Aici au dreptate, poate mai mult decat in cazul primei presupuneri.

Vinificat in acest mod un astfel de vin este mult mai lejer decat Cabernetul Sauvignon cu care suntem noi obisnuiti, si cum temperaturile au devenit deja destul de ridicate gasesc Gato Negro o optiune buna pentru cei ce nu vor sa renunte de tot la parfumul vinurilor grele.

Vinul nu este unul extraordinar, dar cu siguranta este o experienta agreabila. Are o culoare destul de intensa si un nas cat se poate de puternic si cald, cu un usor iz condimentat in care se simte o tenta discreta de scortisoara. El evolueaza oarecum logic la contactul cu papilele gustative: debuteaza cu o usoara dulceata pentru a se inchide cu o tenta amaruie, fara a fi insa deranjanta. Finalul este destul de scurt, dar cu subtile trimiteri condimentate ce il fac destul de placut. Cu toate astea, vinul da o usoara impresie ca si-a depasit apogeul sau, in orice caz, ca nu se recomanda a mai fi pastrat.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Sarbatori in trei culori

Sunt sigur ca majoritatea dintre voi au cat de cat habar de diversitatea pe care ti-o poate oferi un pahar de vin. Acest lucru ajunge pana acolo incat ai putea sa spui ca nu poti bea acelasi vin de doua ori pentru ca fie daca bei un Sauvignon Blanc din Chile si unul din Noua Zeelanda, fie daca bei acelasi Merlot, frantuzesc sa zicem, la diferenta de un an doi, vinul nu e niciodata acelasi. Asta este de altfel una din calitatile pe care eu le apreciez cel mai mult la vin si care este poate una din caracteristicile ce deosebesc vinul fata de alte bauturi cu sau fara continut de apa in ele.

Ei bine, in vacanta, destul de lunga, prilejuita de sarbatorile de iarna ce tocmai au trecut, atunci cand am avut ocazia tocmai calitatea despre care v-am vorbit mai sus am vrut sa o impartasesc cu altii si de ce nu...sa o aprofundez. N-am sa incep sa enumar vinurile pe care am avut ocazia sa le gust ci mi-am propus doar sa ma limitez la a enumera cate unul din cele trei culori in care vinul s-a consacrat. Marturisesc ca daca as fi ales prima varianta mi-ar fi fost ceva mai usor si asta desi am calatorit din Romania in Chile, din Franta in Africa de Sud, din Ungaria in Australia si din Italia in California. Nu stiu daca alegerea pe care am facut-o e cea mai inspirata, dar asta acum conteaza mai putin.

Asadar, am sa incep cu categoria vin rosu (pentru care imi marturisesc preferinta si poate tocmai de aceea este si categoria la care mi-a fost poate si cel mai greu sa ma decid). Ei bine aici am ales sa mentionez un vin sud african si anume un cupaj de la Two Oceans cu un miros intens de fructe coapte ce iti lasa un gust foarte placut de la prima gura. Nu este un vin rosu greu, aristrocrat, dar poate tocmai asta il face agreabil si usor de baut.

Cum era si normal, pana a ajunge la vinul alb trebuie sa parcug gradual spectrul culorilor si sa ma opresc la un vin rose. E drept ca aici mi-a fost cel mai usor pentru simplul fapt ca a trebuit sa aleg intre doar doua vinuri. Oferta ce e drept si in magazine e ceva mai limitata ca la celelalte categorii, dar ar fi nedrept sa folosesc aceasta scuza pentru ca exista oricum suficiente optiuni de unde poti alege. Château de Seignouret Bordeaux Clairet Rosé dupa cum poate se observa si din imagine poarta pe eticheta idicatia de Grand Vin de Bordeaux. N-am sa spun ca este un vin mare, dar am sa spun ca are un raport calitate/pret cel putin satisfacator dupa gustul meu. Poate e bine sa mentionez acum si faptul ca foarte multe din vinurile din care am ales sunt vinuri pe care le puteti gasi fara prea mari probleme in rafturile supermarketurilor.

Am ajuns in final si la vinurile albe dintre care desi mi-a placut si o Feteasca Regala de la Negrini si un Sauvignon Blanc chilian de la Frontera, m-am oprit asupra unui vin italian, din zona Umbria, Grechetto Colli Martani - Duca Odoardo 2007 , de la care mi-a fost usor sa retin galbenul pai si aromele florale, intense si delicate in acelasi timp...numai bun pentru ceva branzeturi proaspete.

Italia - Franta si retur

Puteti sa spuneti ca weekend-ul asta am facut o mica pregatire pentru intalnirile de la europene in compania Frantei si Italiei (despre care a propos puteti citi mai multe aici) sau puteti sa spuneti doar ca am explorat cate putin din aceste doua tari.


Daca ar fi sa o luam cronologic ar trebui sa incep cu pastele cu ton (la care trebuie sa recunosc ca Nico este specialista) pe care le-am pregatit si mancat sambata si la care am asociat un agreabil vin rose de la vecinii francezi. Este vorba de un Cotes de Provence despre care auzisem doar si de care am fost placut impresionat datorita combinatiei de arome placute de fructe si nu in ultimul rand al prospetimii lui.


Pentru a justifica returul din titlul acestui post am sa va mai spun doar ca duminica am avut ocazia sa ma vad cu niste prieteni ceva mai vechi alaturi de care am facut pronosticuri pentru europene sau am facut si desfacut planuri de vacanta la un pahar de vin sicilian (Gaio - Roccamora), care fara sa fie un etalon este totusi vin si inca un advertisment ca nici vara asta nu renunt la ideea ca si vreme calda se poate bea vin, lucru despre care am mai vorbit mai mult aici si aici.

Cornetto 2006

Nu scriu despre toate vinurile pe care am ocazia sa le gust si ca sustinator declarat al vinului (nu stiu daca exista notiunea asta, dar am vaga impresie ca desi traim intr-o tara viticola romanii beau incredibil de multa bere; am inventat intr-o oarecare masura berea la pet, sau mai degraba am dezvoltat-o pana in faza in care marile brand-uri se bat in pet-uri din ce in ce mai mari) ma intreb daca e bine sa scriu si despre vinurile mai putin bune sau care m-au impresionat mai putin. Ei bine cred ca da! Pentru ca e foarte gresit sa ascuzi defectele crezand ca asta duce in vreun fel la progress. Mai ales cand n-am nici un interes in toata treaba asta de ce sa nu-mi permit sa arat cu degetul, nu?

Ei bine primul lucru care ma opreste de multe ori sa fac acest lucru este acela ca nu am pregatirea necesara sa o fac. In al doilea rand cred cu tarie ca peste tot, deci inclusiv si la vinuri, totul depinde de gustul fiecaruia. Asfel un vin care poate sa nu-mi placa mie poate fi foarte apreciat de altcineva cu preferinte diferite. Ca sa nu mai spun de faptul ca vinul prin esenta lui e ceva pretentios de fel, fiecare grad Celsius, forma paharului, mancarea sau chiar guma de mestecat pe care aproape ca uitasei ca tocmai ai aruncat-o pot schimba foarte mult perceptia despre un vin.

Poate inca de cand ati inceput sa cititi randurile astea v-ati asteptat ca vinul despre care vreu sa vorbesc nu e unul de top. Ei bine nu e. Si poate e putin nedrept sa il blamez tinand cont ca am baut vinuri mult mai proaste, dar mai ales pentru ca vinul nu are un defect evident (cum imi amintesc acum ca am mentionat la un vin pe acest blog) ci doar nu are acel ceva care sa iti sara in cerul gurii si sa vrei sa il plescai ca atunci cand bei in vin bun pe care il mananci mai mult decat il bei.

Asadar, ce sa zic despre Cornetto 2006? Este rezultatul vinificarii unui soi local cipriot (Mavro) si e drept nu are este genul de vin care vrea sa para pretentios. Culoarea este una foarte placuta, usor mai inchisa decat la un rose obisnuit, gustul insa este destul de plat, usor acid si destul de slab alcoolic (am impresia ca racit si mai bine ar fi mers ceva mai bine).

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Rose de Roumanie

De data asta n-am procedat ca anul trecut cand am recomandat un vin cu ceva vreme inainte de Sfantul Valentin ca sa aiba tot omu’ timp sa se pregateasca. De data asta propunerea mea este retroactiva. Cu alte cuvinte am sa va spun ce am baut eu ieri (cu sau fara legatura cu sarbatoarea mai sus mentionata).

Gust intens de fructe, bine legat si serios din fire, desi te poate induce putin in eroare zambetul lui strengaresc de rose sunt caracteristicele cupajului de Merlot si Burgund mare pe care cei de la Carl Reh Winery l-au botezat Rose de Roumanie.

Mai adaug doar ca vinul a fost ca recomandare (la mancarea comandata) a somelierului de la Casa Iancului, un local despre care daca n-ati auzit cel putin pentru faptul ca aici au avut loc o serie de degustari despre care ati putut citi mai multe pe vinul.ro, va recomand sa treceti atunci cand vreti sa beti un pahar de vin cu prietenii si sa gustati mancaruri traditionale romanesti.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Te iubesc si roz

Din pacate n-am reusit sa ajung la festivalul vinului de la Focsani anul acesta. Am primit insa pareri de la o serie de prieteni care erau multumite de cum a fost. Majoritatea din ei insa nu se referau la salonul de vin propriu-zis ci mai degraba la festival in general. Vazand lista participantilor sincer nu cred c-am pierdut foarte multe. Mai ales ca a avut cineva grija sa imi trimita un mic stoc din vinurile prezentate.

Cum le-am primit insa ieri seara n-am sa va vrobesc de nici unul dintre ele ci de fratele Roze al burgundului de la Recas prezentat cu ceva vreme in urma. Cred ca n-as gresi prea mult daca as da copy/paste de la topical respectiv pentru ca si acest burgund mare mi-a lasat o impresie buna fara a fi un vin pretentios cu care sa te lupti pentru a-i descifra mesajele ascunse ale buchetului. In loc de concluzie mai scriu ca vinul se potriveste intentiei producatorului (vezi eticheta) dar si la o mare omleta cu ciuperci umplute facuta la o la fel de mare foame (a se citi graba) asa cum a fost cazul meu :))