Sicilia & Puglia (Degustare de grup)

Asa cum va povesteam cu ocaziile anterioare, ne propusesem impreuna cu Radu, Mihnea, Dana si Ionut sa facem o incursiune prin vinurile italiene. Si cum am inceput, oarecum normal, cu Toscana, acum a venit randul suratelor mai din sud (din varful cizmei, daca vreti), adica Puglia si Sicilia.

Ceea ce m-a bucurat pe mine cel mai mult, a fost faptul ca am reusit sa ne umplem paharele cu soiuri specifice zonelor respective. Asa cum veti vedea in randurile de mai jos, lista a fost formata din patru vinuri rosii si unul alb, despre care eu v-am vorbit nu cu foarte multa vreme in urma si care, ma bucur ca mi-a lasat aceiasi impresie placuta ca la prima intalnire cu el.

Asadar vinurile...

Colomba Platino 2006 (alc. 12.5%, prod. Duca di Salaparuta, Sicilia): Un vin pe care daca l-as fi baut cu ochii inchisi as fi jurat ca e Chardonnay; ei bine, in realitate e un cupaj din doua soiuri nu foarte cunoscute Insolia (90%) si Grecanico (10%); nas floral cu terminatii untoase; gust bogat, plin de flori de camp si pepene galben; delicat si curajos deopotriva, iti umple cerul gurii cu o savoare aparte, personala, in ciuda asemanarii de care spuneam.

Ikone - Primitovo 2006 (alc. 14%, prod. Tundo - Monticava, Salento): Nas defectos; gust amar si neplacut (cauze bacteriene probabil); i-am dat o a doua sansa, insa desi cu evolutie usor diferita, cea de-a doua sticla avea acelasi iz neplacut.

Danzante - Primitivo della Puglia 2006 (alc. 13%, Puglia): La primul contact, iti arunca in nas un miros fructos, plin de mura coapta; in gura ii simti taninii fermi, dar placut rotunjiti; corpolenta medie; generos in arome (fructe de padure, marmelada si dulceata de nuci), se dezlipeste greu de cerul gurii; singurul repros pe care pot sa il aduc este faptul ca, retronazal, este destul de sarac ca intensitate.

Passopisciarro 2006 (alc. 14.5%, Castiglione di Sicilia): Facut din struguri Nerello Mascalese, vinul are o culoare suava, destul de deschisa, care te-ar putea induce in eroare la prima vedere; nasul este insa foarte intens si iti da de la primul semn de stire ca e treaba serioasa cu vinul asta; mirosul abunda in nuante de zmeura si visina, desi pe fundal poti simti un usor iz de acetona, datorat poate si gradului alcoolic destul de ridicat; gustul este plin si generos; foarte taninos, dar omogen si bine rotunjit, iti inunda simturile cu nuante fructoase (din nou zmeura) cu o inchidere ce aduce cu mirosul de piele si ceva vanilie; postgust amplu si lung; a fost pentru mine revelatia intalnirii de saptamana asta.

Demetra - Negro Amaro 2008 (alc. 13%, Tundo - Monticava, Salento): Culoare intensa, rubiniu-violacee; nas fructos (coacaze si mure); da senzatia de usoara dulceata; in gura se simte foarte taninos; corpolenta medie; gust necomplicat; posgust simplu.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Eticheta ep. XXIV (Looking Glass)

Producator: Looking Glass Wines
Tara: Australia
Gama: Watervale
Vin: Riesling
An: 2008

Colomba Platino 2006 - IGT Sicilia

Ultima intalnire de la Ginger mi-a redeschis apetitul pentru vinuri italiene si, cum in discutiile noastre de atunci, am adus vorba fugitiv si despre vinurile albe din aceasta tara, mi-am zis ca merita putin aprofundata aceasta tema si am pornit astfel la un scurt studiu individual.

Marturisesc ca n-am facut un scop anume din aceasta, dar norocul mi-a scos in cale un vin alb sicilian pur sange, pentru ca atat Insolia cat si Grecanico, soiurile ce intra in procente de 9/1, in acest cupaj sunt doua soiuri cu parfum sicilian.

Poate ca varsta, nu tocmai de neglijat pentru un vin alb, v-ar putea speria. Nu va temeti, vinul emana un parfum proaspat de flori si coaja de lamaie care va va face probabil, sa uitati pentru o clipa ca afara sta sa ninga si sa va inchipuiti pentru o secunda ca va aflati pe o colina de un verde crud si va treceti palma peste florile de camp. In gura lucrurile se complica si mai tare. Un amestec de pepene galben si miere iti inunda gura, toate astea astea fiind sustinute de o aciditate ridicata, care reuseste sa pastreze placut prospetimea acestui vin.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Bucuria lucrurilor simple/Blossom Hill

Cred ca am spus deja destule despre Blossom Hill inca din titlu. Nu este vorba despre vreun vin complicat, in fata caruia sa-ti stergi fruntea de emotie inainte primei guri sau langa care sa stai sa reflectezi minute bune dupa fiecare inghititura. Este vorba de un vin (Ba nu! Mai multe!) lejere ce pot fi baute cu placere, fara prea multe complicatii si care iti pot face o seara cu amicii (eventual la umbra ciresului din curte, daca detineti asa ceva) cat se poate de agreabila si ,toate astea, la un pret foarte mic (in jur de 8 lei in Kaufland, da ati citit bine).

Eu am incercat acum ceva vreme un Cabernet Sauvignon din aceasta gama si inca de atunci am ridicat din spranceana la calitatea din sticla in raport cu pretul platit. Cum insa am gustat de curand inca doua soiuri (Shiraz si Sauvignon Blanc) , ale aceluiasi producator, dupa care am ramas cu impresii similare, o sa imi permit sa trag o concluzie, in sensul recomadarii acestei game ca un best-buy. Ba mai mult, cele trei vinuri incercate mi s-au parut foarte tipice soiurilor pe care le reprezinta, asa ca la pretul asta, va recomand un exercitiu interesant de recunoastere a soiurilor. Va bagati?

N-ar mai fi de adaugat decat faptul ca astept momentul cand voi gasi la cat mai multi producatori romani game care sa se bucure de atributele mentionate anterior si, de ce nu, momentul cand si in Romania vor fi promovate vinurile cu reclame ca acestea.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Eticheta - ep.XII (Clava Quintay)

Producator: Quintay
Tara: Chile
Gama: Clava
Vin: Sauvignon Blanc
An: 2006

Degustare de grup - Tema libera: Soiuri sau vinuri cu care te intalnesti mai rar

Nu, n-am incercat sa concuram cu cei de la vinul.ro, care au organizat la un moment dat la Casa Presei Libere o serie de intalniri ce aveau titlul vinuri cu care rar te intalnesti, ci am cazut pur si simplu de acord sa dam o sansa si unor soiuri despre care in Romania se aud destul de putine, daca nu deloc ,si sa organizam o intalnire la Ginger pe aceasta tema. Dupa cum veti vedea, printre soiurile ceva mai exotice s-a strecurat si un Sauvignon Blanc de la Clos de Colombes, pentru ca, desi ca soi este foarte cunoscut, auzisem multe despre acest vin, dar nu apucasem sa il cunoastem.

Cu aceasta ocazie am avut ocazia sa ne cunoastem cu Razvan Jurca al carui blog va invit sa il vizitati, dar si cu un reperzentat al vinurilor Santomas in Romania care ne-a oferit astfel ocazia sa descoperim cate ceva despre aceste vinuri slovene.

Partea mai putin placuta a acestei degustari a fost faptul ca am avut, mai mult ca niciodata intr-o astfel de imprejurare, parte de destul de multe vinuri obosite (am incercat in mod voit sa evit termenul de defect). Despre aceste vinuri, dar si despre cele care nu s-au facut de ras va invit sa cititi impresiile de mai jos.


Clos de Colombes - Sauvignon Blanc 2006 (alc. 13.5%, prod. Domeniile Clos de Colombes): auriu intens; in nas se simt arome fine de salcam si miere; odata gustat aromele se simt destul de puternic, dar sunt usor dezavantajate de nota oxidativa a vinului; retronazal se simt note de flori de camp si vanilie; final nu foarte lung; un vin nu tocmai tipic pentru acest soi.

Sylvaner 2005 - Vin D'Alsace (alc. 12%, prod. cave Vinicole de Pfaffenheim, Alsacia, Franta): Culoare verzuie; nas aromat, cu iz ierbos si usore nuante de flori de tei; gustul este insa oarecum acrisor, usor dezechilibrat; postgust aproape inexistent.

Yalumba Viogner 2006 - Eden Valley (alc. 14.5%, prod. Yalumba, Eden Valley, Australia): Nas deranjant, din zona mercaptanului; Gust dezechilibrat si gol; Este primul vin australian cu defect pe care l-am intalnit eu, dezamagirea este cu atat mai mare cu cat vine de la un producator cu o reputatie foarte buna; este adevarat insa ca posibila cauza sa fie insa stocarea proasta a vinului.

Lyrarakys - Kotsifali 2005 (alc. 13%, Prod. Lyrarakys, Creta, Grecia): Culoare caramizie; nas obosit, cu vagi note de zmeura; lipsit de corpolenta; un vin obosit; trecut.

Santomas - Refosk 2006 (alc. 13.5%, Prod. L.N. Glavina, Slovenska Istra, Slovenia): Culoare rubinie vie; olfactiv vinul te trimite cu gandul la cirese si zmeura; gust vivace, curat; aromele aduc acum mai degraba cu visinele; tanini fini; aciditate foarte ridicata; postgust mediu.

Santomas - Petrache - Refosk 1998 (alc. 12.7%, prod. L.N. Glavina, Slovenska Istra, Slovenia): vezi aici.


Santomas - Antonious - Refosk 2004 (alc. 14%, prod. L.N. Glavina, Slovenska Istra, Slovenia): Vin violaceu inchis, coloreaza foarte intens paharul pe care lasa picioare foarte pronuntate; apropiat de nas, vinul exceleaza prin note baricate; se simt foarte bine arome ciocolatii si de samburi; gura este imbracata placut de taninii lui puternici; usor condimentat pe final; postgust mediu.

Madiran Laplace 2005 (alc. 13.5%, prod. Pierre Laplace Sarl, Madiran, Franta): vezi aici.

Friuli - Grave - Cabernet Franc (alc. 13%, prod. Borgo alle Vigne, Friuli, Italia): Vinul are o culoare rubinie vie, foarte placuta, nasul este insa usor invechit; lipsit de corpolenta.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Castellroig Sabate I Coca - Terroja 2006

90 de puncte Parker pentru un vin alb e mult. Cand stai fata in fata cu un vin alb care se bucura de o astfel de apreciere a avocatului esti tentat sa il iei prea in serios, cu timiditate poate, si asta ar putea sa iti umple gandurile cu tot felul de clisee.

Am fost invitat (via Cezar) saptamana asta la o prezentare de vinuri spaniole, produse de Castellroig ce a avut loc la Vinexpert si am avut inspiratia sa ma duc nepregatit, adica fara sa stiu de punctele lui Parker sau orice altceva despre micul producator spaniol.

Prezentarea a cuprins doua vinuri linistite (cel din titlu si Castellroig - Blanc Seleccio, un vin alb baricat) si trei cave insa gandul mi-a ramas la primul din ele.

Proaspat, abunda in arome citrice si fructe tropicale, plin si bine echilibrat, cu usoare note untoase pe final care iti imbraca placut cerul gurii, acest vin alb nu poate sa nu-ti placa si sa te faca sa zici le stie domne' Parker asta. Toate astea sut cu atat mai surprinzatoare cu cat vinul este produs dintr-un soi aproape necunoscut: Xarel-lo.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Sauvignon Blanc - Degustare de grup (II)

Ieri a fost prima data cand am revenit asupra unui soi care a mai facut obiectul unei degustari de grup.

Nu ca am fi noi mari fani de Sauvignon Blanc, dar ca sa pastram alternanta de culoare a trebuit sa alegem un soi alb, si cum incercasem deja principalele varietati de struguri albi, o astfel de repetitie era oarecum de asteptat.

Cum poate va puteti deja inchipui, am incercat, in primul rand sa nu repetam si probele ci doar soiul. Astfel, am resit sa ne intalnim cu cateva vinuri pe care, cel putin in formatia, din care poate va mai aduc aminte mai fac parte si Radu si Mihnea, nu le mai incercasem.

Parerile mele personale despre vinuri sunt urmatoarele:

Luis Felipe Edwards - Sauvignon Blanc Gran Reserva - 2008 (alc. 14%, prod. Luis Felipe Edwards, Leyda Valley, Chile): Culoare palida, vinul are nas proaspat, verde, in care se simt nuante de soc; gustul are note minerale; aciditate buna; Final mediu, proaspat si ierbos; desi destule, gradele alcoolice sunt bine tinute in frau si aproape ca nu se simt.

Davino - Sauvignon Blanc 2006 (alc. 13.5%, prod. Davino, Dealu Mare): Culoare aurie fina; olfactiv se simt arome de lychee si mar golden; gustativ insa aromele tind mai degraba spre floral, la fel si retronazal; finalul este mediu spre lung.

Villa Maria - Sauvignon Blanc Private Bin - 2008 (alc. 13%, prod. Villa Maria, Marlborough, Noua Zeelanda): Culoare usor verzuie; nas foarte placut, in el se simt izuri de mere verzi si soc; in gura vinul da senzatia de verde crud; aciditate ridicata; final simplu, usor acrisor.

Inama Vulcaia - Sauvignon del Veneto - 2006 (alc. 13%, prod: Inama Azienda Agricola, San Bonifacio - Verona, Italia): Culoare galbuie; se spune ca in cazul acestui soi adesea se simte miros de 3.14 - 3.14 de pisica; ei bine, cred ca asta ii da nota originala acestui vin; Gust gol, usor amarui; nu se poate zice ca vinul duce lipsa de personalitate, dar nu este genul de personalitate pe care sa o apreciez.

In loc de concluzii...

Cum am revenit la degustarile ce au ca tema un singur soi, sunt tentat sa revin la prostul obicei de a face clasamente. Topul preferintelor mele il puteti vedea mai jos (intamplator acelasi cu ordine anterioara). El este independent de pretul fiecarei sticle in parte, din acest motiv nu pot sa nu gasesc pretul singurului vin romanesc din lista oarecum nejustificat, el fiind de doua ori si ceva mai mare ca cel al vinului chilian de exemplu.

1. Luis Felipe Edwards - Sauvignon Blanc Gran Reserva - 2008
2. Davino - Sauvignon Blanc 2006
3. Villa Maria - Sauvignon Blanc Private Bin
4. Inama Vulcaia - Sauvignon del Veneto - 2006

BiCycle 2008 - Chardonnay & Colombard

An English comedian recently entertained crowds at a cycling meet by riding the odd bicycle shown above. The frame of the curious wheel was made from the head of an old bed, to which old bicycle parts were added.

Aceste cuvinte apar pe eticheta cupajului de Chardonnay si Colombard a fratilor Minkov. Ce legatura au toate astea cu vinul? Nici una, dar parca, desi vagi, sunt totusi mai interesante aceste cuvinte decat povestile cu zane si taramuri binecuvantate de pe unele etichete romanesti. Exemplarul de fata este doar un exemplu dintr-o colectie mult mai ampla de etichete pe aceasta tema a producatorului, despre care insa n-am gasit foarte multe informatii pe internet.

BiCycle 2008 - Chardonnay & Colombard (alc. 13.6% , Prod. Minkov Brothers, Bulgaria): Nas vioi si proaspat; culoare aurie, stralucitoare; gustativ, vinul denota prospetime, acest lucru este ajutat si de o aciditate ridicata; se simt arome de grapefruit si ananas, final mediu, curat.

Eticheta - ep. IX (O’Shea Riesling - Cease & Desist)

Producator: O'Shea Scarborough Winery
Tara: S.U.A
Gama: Cease & Desist
Vin: Riesling
An: 2007

Eticheta - ep. VIII (Edmunds St. John)

Producator: Edmunds St. John
Tara: S.U.A
Gama: -
Vin: Pinot Gris
An: 2006

Degustare de grup - Riesling

Asa cum a scris deja Mihnea, inca de la inceputul intalnirilor noastre, el a venit cu propunerea sa dedicam o degustare Riesling-ului. Eu, trbuie sa recunosc ca, am avut de prea putine ori ocazia sa ma intalnesc cu acest soi (sa ne intelegem, vorbim despre Rieslingul adevarat, nu despre cel italian), iar de cele cateva ori in care ne-am intersectat era vorba de cupaje in care se regasea si acest soi. Acest lucru, dar mai ales faptul ca nu de putine ori am auzit vorbindu-se de bine acest tip de vin, m-au facut cel putin curios inainte evenimentului de ieri de la Ginger.

Desi, dupa denumire, soiul poate parea foarte cunoscut, simt nevoia sa reamintesc ceea ce am spus si in paranteza anterioara si anume ca Riesling-ul de Rin este cu totul alt soi decat cel italian pe care il intalniti ceva mai des in Romania, dar care da nastere unor vinuri mai putin pretentioase sau mai degraba neutre.

Acestea fiind zise si inainte de a trece la vinuri, o sa mai spun ca pe mine acest soi a reusit sa ma surprinda destul de placut. Desi vinurile au fost destul de diferite, sau poate tocmai de aceea, pot spune ca am deslusit motivele pentru care mi se recomnda in trecut un astfel de vin. N-am sa spun ca Rieslingul ar pune in pericol preferinta mea pentru alte soiuri, insa cel putin de dragul diversitatii, va recomand sa nu ezitati sa incercati si voi un astfel de vin. S-ar putea ca si voi sa fiti la randul vostru surprinsi.

Dar sa lasam vinul sa vorbeasca...


Rudesheim Estate 2005 (prod. Georg Breuer, Rheingau, Germania): Culoare stralucitoare; nasul dezvaluie arome de banane si pepene galben; gustul este insa mai degraba citric, proaspat, domol, devine mai aromat pe final; postgustul este placut si destul de persistent; intensitatea se pierde treptat odata incalzit in pahar.

Schlossgut Reichartshausen 2006 (prod. Balthasar Ress,Rheingau, Germania): Culoare vezuie; nasul combina nuantele citrice, in care se simte mai evident grapefruit-ul, cu cele florale; gust dulceag si citric; aciditatea ridicata se combina bine cu restul de zahar; finalul este mediu si nu foarte intens.

Bernkasteler Badstube Spatlese Feinherb 2005 (prod. DRK Sozialwerk, Mosel-Saar-Ruwer, Germania): Culoare galbuie; nas ceva mai mineral; gustul este foarte aromat cu tente de lime si miere; restul de zahar pare sa acopere usor dezavantajos aciditatea.

Bernkasteler Badstube 2003 Rieling Kabinett (prod. Dr. H. Thanisch,Mosel-Saar-Ruwer, Germania): Culoare auriu intens; nas de miere si flori de tei; arome complexe si elegante; bine echilibrat; finalul este domol; postgust fin.

Diel Riesling GG Dorsheim Goldloch 2006 (prod. Schlossgut Diel, Nahe, Germania): Vin de un galben pai; nas foarte fin; dezvaluie arome de para si salcam; gustul este echilibrat si puternic aromat; aciditate buna; poastgust placut si plin.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Fetzer Valley Oaks - Chadonnay 2006

Desi in Romania nu este atat de cunoscut, Chardonnay-ul este cel mai apreciat soi dintre cele folosite pentru vinurile albe. Americanii au facut o adevarata pasiune pentru acest tip de vin si asta se poate vedea in multe filme cand, vrei sau nu vrei, cineva isi comanda un Chadonnay californian, dar despre asta am mai amintit cu ceva vreme in urma.

Ieri am reusit sa incerc un astfel de vin californian care mi-a lasat o impresie foarte buna. A fost, ce-i drept, pus in valoare si de un ton asezonat cu sos de tamarinde si alte bunatati.

Nas proaspat, arome de ananas si mere coapte, Chardonnay-ul Valley Oaks din 2006 nu abunda in baric si isi pastreaza astfel caracterul reconfortant. Din cate am citit asta se datoreaza faptului ca doar o treime din cantitatea de vin are contact cu lemnul restul de doua treimi fiind pastrat in vase de inox. Daca nu va dati deci in vand dupa Chadonnay-urile baricate uneori in exces, dar va place in general acest soi, atunci vinul celor de la Fetzer nu poate sa nu va placa.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Degustare de grup - tema libera (alb & roze)

Degustarea de ieri a fost un adevarat maraton. Initial noi ne gandisem ca tema ei sa fie vinuri albe sau roze la alegere, pentru ca vorba aia, am ajuns la editia jubiliara cu numarul 5, am avut insa parte de cateva surprize care, desi nu s-au incadrat in categoriile mai sus mentionate, au fost foarte placute.

Pentru ca vinurile au fost foarte diferite mi-ar fi greu sa mentionez vreun clasament de aceasta data. Am sa va spun insa doua-trei cuvinte despre fiecare vin in parte cu speranta ca nu am uitat vreunul. Tot pentru ca probele au fost in numar mai mare decat de obicei si pentru ca am tot incercat sa mentinem vinurile la o temperatura potrivita fiecaruia, mi-a fost imposibil sa le prind pe toate intr-o poza asa ca am atasat o imagine doar cu o parte din ele.

Vinuri albe

Monser - Babeasca gri (prod. Senator Focsani): Un vin care pentru mine a fost mai degraba o curiozitate pentru ca pana acum nu mai incercasem decat varianta neagra a babestii; culoare firava, nas destul de persistent, gust simplu, fara nuante evidente, un vin usurel, postgust scurt.

L'Arbalete - Dezaley - 2008 (prod. Jean et Pierre Testuz, Elvetia): Un vin dintr-un soi de struguri care in Romania nu prea stiu sa se vinifice (Chasselas); culoare palida, nas fin, gust nu foarte expresiv cu usoare nuante de mar verde; din cate am inteles vinul nu se recomanda consumului imediat asa ca tind sa cred ca drojdiile ar putea deveni mai domoale in 2-3 ani.

Crai Nou - Riesling (prod. Domeniile Franco Romane): Un vin eco (la propriu), culoare placuta, nas proaspat, aciditate ridicata, se simt usoare nuante de legume verzi care se incheie insa cu o nunata amara neplacuta.

Terra Alba - 2007 (prod. Clos de Colombes): Un cupaj de Feteasca Alba si Riesling; culoare galben intens, nas fructos cu usoare arome de gem de gutui, nu da impresia unui vin proaspat insa gustul este intens cu nuante de lemn ceea ce il face foarte personal, finalul mediu si usor afumat.

La Roche Chablis - 2007 (prod. La Roche Wines, Franta): Culoare foarte stralucitoare, nas proaspat, gustul are o prospetime blanda si dezvaluie usoare arome de pere, final citric placut.

Rawson's Retreat - 2006 (prod. Penfolds, Australia): Cupajul de Chardonnay si Semillion are o culoare aurie intensa, arome fructoase placute, gust plin si echilibrat, aromele se imbin placut si dezvaluie nuante de unt, caisa dar si de vanilie, final armonios.

Vinuri roze

Merlot Roze - 2006 (prod. Domeniile Franco Romane): Culoare trandafirie, se simte o delicata aroma de zmeura, gustul debuteaza placut si usor dulceag, dar se inchide usor amarui.

Domaine Ceptura Roze - 2008 (prod. Davino): Un cupaj de Merlot si Cabernet Sauvignon, culoare somon stralucitoare, nas foarte proaspat, vin tanar, gust plin cu arome fine de piersica coapta, taria alcoolica este destul de evidenta, postgust fin si persistent.

Vinuri rosii

Enira - 2006 (Prod. Bessa Valley Winery, Bulgaria): 70% Merlot, 14 % Syrah, 10% Cabernet Sauvignon, 6% Petit Vedot; culoare caramiziu intens, nas baricat cu tente de cirese amare, gust plin si complet cu nuante de cirese amare si pruna, vin foarte consistent, postgust prelung.

Enira Reserve - 2006 (Prod. Bessa Valley Winery, Bulgaria): 67% Merlot, 16 % Syrah, 12% Cabernet Sauvignon, 5% Petit Vedot; Culoare rubinie (ceva mai deschisa ca a precedentului), nuante ce te trimit cu gandul la prune uscate si scortisoare, arome usor picante, gust foarte placut, plin si complex, tanini moi, baricul este bine incorporat in celelate arome, corpolenta ridicata, postgust prelung cu nuante de mirodenii.


In loc de concluzii

Poate va intrebati care este explicatia aparitiei ultimelor doua vinuri in lista noastra cand tema era vinuri albe sau roze.
Ei bine pe langa surprizele gazdelor noastre de la Ginger, la intalnirea de aseara a mai participat si domnul Ghenadie Bobeica de la WineRo care ne-a oferitspre degustare cele doua vinuri bulgaresti care pe mine unul m-au impresionat foarte placut.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Livia - Sarba 2008

Am placerea, ca de aceasta data, sa va spun doua vorbe despre un vin produs de un vinificator vrancean, ca si mine. Stiu, acum o sa sara toti in capul meu sa-mi spuna cum ca plaiurile mioritice prin care am copilarit se fac vinovate de o cantitate importanta de vin nebaubil. Nu este insa cazul de fata.

Nu stiu ce va zice voua cuvantul/soiul Sarba. Eu mi-am amintit insa ca prima oara l-am auzit pe un teren de fotbal. Ce are vinul de-a face cu fotbalul? Mai nimic. Povestea este insa urmatoarea. Eu am copilarit in Focsani, relativ aproape de stadionul Milcovul. Asa se face ca rar imi scapa un eveniment fotbalistic fara sa ma aibe ca spectator. Tot n-ati inteles? Stati ca ajungem si la Sarba. Ei bine, la unul din aceste evenimente (nu stiu ce baraj intr-o liga obscura) una dintre echipe era repezentanta orasului Odobesti. Astfel ca sustinatorii ei strigau incurajari care sunau cam asa:

-Podgoria-Sarba-Odobesti!!!

Eu am bagat la cap, desi n-am inteles de unde vine acest cuvant si ajuns acasa l-am intrebat pe tata ce inseamna Sarba. El mi-a explicat ca e un soi de struguri obtinut pentru prima data prin anii '70 la Odobesti.

Ceva mai tarziu, am citit cate ceva despre acest soi si l-am si incercat. In seara asta m-am intalnit din nou cu acest cuvant prin intermediul unei sticle de vin din gama Livia produs de Cramele Garboiu.

Nu este un vin sofisticat, nu va asteptati sa gasiti in el corpolenta unui Chardonnay sau prospetimea unui Sauvignon. Vinul are insa atuurile sau, mai degraba particularitatile lui. Este un vin usor, semiaromatic, vinificat in demisec desi da pe alocuri impresia de ceva mai dulce, are un parfum intens de flori de cires si piersica coapta si poate fi gasit in rafturile magazinelor la un pret rezonabil dupa parerea mea.

Din cate am inteles eticheta este realizata de pictorita Elena Andrei la ideea lui George Moisescu.

Nota: Publicat deasemenea si aici.
Credit foto: vinul.ro

Degustare de grup - Sauvignon Blanc

Daca ar fi sa fac o comparatie cu degustarea anterioara, cea de Merlot, in cazul de fata n-am avut prea mari probleme in a decide regina balului. Si daca pe pozitiile intermediare au existat diferente intre preferintele fiecaruia, in cazul extremelor si aici ma refer la locul 1 si 5 parerile au fost cat se poate de unanime.

Ce ne-am dorit de la aceasta noua degustare si, zic eu, am si reusit in mare masura, a fost sa parcurgem vinuri din zone cat mai distincte si mai variate. Astfel daca la primele noastre episode aveam de-a face doar cu vinuri romanesti si daca in cea anterioara prezenta unui vin de import a fost solitara, de aceasta data am avut de-a face cu vinuri din Franta, Chile, Africa de Sud, Noua Zeelanda si, binenteles, Romania.

Iata si cateva spicuiri din notitele luate si, binenteles, topul preferintelor mele ...

1. Hawke's Bay - 2006 - Babich Wines (Noua Zeelanda)
2. Sancerre Les Tilieres - 2007 - Michel Redde & Fils (Franta)
3. Reserva Sauvignon Blanc - 2007 - Misiones De Rengo (Chile)
4. Prince Stirbey - Vitis Vetus - 2008 - Agricola Stirbey (Romania)
5. Southern Lights - 2006 - Romanrock-Simontown (Africa de Sud)

Prince Stirbey: Nas floral, usor si elegant; culoare perlata, poate putin prea palida; gust usor citric, imbogatit cu nuante de soc si ananas; un vin tineresc si floral cu aciditate buna; postgust nu foarte lung si usor amarui.

Sancerre Les Tilieres: Culoare auriu pal; nas ierbos, verde, nu foarte puternic; tenta ierboasa se simte bine si in gust unde mai pot fi sesizate si usoare tuse minerale si ceva arome de grappefruit; final mediu placut si proaspat; aciditate ridicata; usor atipic sau, in orice caz, distitinct fata de celelate vinuri.

Misiones de Rengo: Culoare stralucitoare; nas foarte puternic (miroase a Lumea Noua) cu nuante florale, dar si ceva ardei verde; corpolent; gust ceva mai greu decat celelate concurente, dar cu note placute; aciditate ridicata.

Southern Lights: Culoare intensa si stralucitoare; nas simplu si amabil cu nuante citrice si usor florale; vinul debuteaza bine, dar aromele deviaza brusc catre un gust amar si dezamagitor.

Hawke's Bay: Culoare stralucitoare; nas puternic superb cu nuante de lime si mar verde; gust corpolent si plin; arome distinse si final floral foarte placut.

In loc de concluzii ...

Mi s-a parut interesant ca, cel putin in preferintele mele, pe primele doua locuri s-au situat vinuri din tari cu traditie in acest soi (daca Franta este considerata mama Sauvignon-ului, Noua Zeelanda este considerata de cunoscatori drept tara in care acest soi s-a dezvoltat cel mai mult si cel mai bine).

In ceea ce ma priveste, am observat ca pus intr-o asfel de postura am tendinta sa fiu mai exigent cu vinurile. Astfel, luat separat, as fi fost cu siguranta impresionat de Prince Stirbey, de exemplu, dar iata ca in top l-am pozitionat pe un slabut loc 4.

De obicei vinurile care imi plac cel mai mult smulg cele mai putine cuvinte de la mine ... :).

Multumesc lui Mihnea pentru fotografie.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Les Hauts de Ricoaud - Loupiac 2006

Vremurile cand priveam suspicios la un vin dulce au trecut demult. Am avut placerea sa gust cateva vinuri dulci ce nu au nici o legatura cu ceea ce se afla cu vinurile de acest tip de pe rafturile noastre sau cu ce eram eu obisnuit pe vremea cand abia invatam ABC-ul vinului.

Ar fi gresit sa bagi in aceiasi oala vinurile dulci de genul ... dar mai bine nu dau nume, cu vinurile de Porto, Madeira sau Sauternes.

Chiar daca nu are acest din urma nume mentionat pe eticheta, vinul despre care va vorbesc astazi poate fi considerat ca facand parte din vinurile de tip Sauternes. Producatorul spune chiar ca nu se face niciodata de ras cand este comparat cu acestea.

85% Semillon si 15% Sauvignon acest vin de Bordeaux, produs de Chateau de Ricaud, avea toate sansele sa se implineasca intr-un astfel de tip de vin. Este stiut faptul ca strugurii Semillion au o sensibilitate pentru mucegaiul nobil si genereaza vinuri dulci, printre cele mai apreciate in lume.

Racit corespunzator, poate fi o companie placuta in vara care vine si care se anunta una torida, alaturi de un desert pe masura.

Degustare de grup - Chardonnay

Aseara ne-am strans aceiasi oameni, in aceiasi locatie ca si data trecuta pentru a ne continua demersul pentru o cunoastere mai buna si o imprietenire cu vinul.

Vreau sa aduc din nou multumiri gazdelor noastre Cesar si Doru care ne-au supravegheat sa nu derapam prea mult in aprecieri.

Noutatea de aceasta data o reprezinta evident soiul: Chardonnay. Ne-am propus ca cerintele sa fie aceleasi: monosoi de productie romaneasca.

Cum ne-am obisnuit deja unii cu altii si cu ideea de degustare de grup, am trecut la fapte, nu inainte insa de a ne asigura ca temperatura vinului este cea potrivita.

Degustarea a fost cat se poate de interesanta pentru mine. Am avut vinuri mai baricate sau mai proaspete, mai noi sau mai vechi si, evident, din mai multe podgorii. Daca o parte din vinuri sunt produse de vinificatori pe care i-am intalnit si la degustarea de Cabernet Sauvignon este mai degraba o pura intamplare. Pentru a lamuri lucrurile, vinurile sunt alese cat se poate de democratic, fiecare participant venind cu propunerea lui la tema stabilita. Poate sunt vinuri mai bune care nu sunt in lista noastra, dar nu ne-am propus sa inventariem vinurile de pe piata, ci doar sa invatam cate ceva impreuna. Din acest motiv ma vad nevoit sa repet ceea ce am spus cu ceva vreme in urma: vorbesc aici despre gusturile si preferintele mele si nu despre calitatile generale ale vinurilor degustate.

Vinurile au avut plusurile si minusurile lor (din nou tot despre preferinta personala e vorba). Unele au bifat mai multe puncte bune altele mai putine, dar nu a fost niciunul care sa-mi displaca total. Mi-a placut atat fructozitatea lui 3 Hectare sau prospetimea lui Terra Romana, cat si aroma (desi ceva cam dulce, poate de la alcool) din vinul celor de la Domeniile Franco-Romane. M-am salutat respectos cu Sole desi parca a fost cam zgarcit cu noi pentru un vin medaliat. Am savurat cu placere nuanta nici prea pronuntata nici de ignorat de barique din La Cetate, dar nu mi-a displacut nici rotunjimea de unt al vinului La Putere.

Cu toate astea, desi nu mi-a fost usor (mai ales in a doua jumatate a clasamentului) nu renunt la ideea topului.
Iata-l ...

1. La Cetate Tezaur 2005 - Carl Reh
2. La Putere 2005 - Cramele Recas
3. Sole 2007 - Cramele Recas
4. 3 Hectare 2007 - Murfatlar
5. Chardonnay 2007 - Domeniile viticole Franco-Romane
6. Terra Romana 2008 - SERVE

Doua seci si unul dulce

O chestiune interesanta si pe care am mai repetat-o este aceea ca vinurile, prin diversitatea lor pot acoperi o paleta foarte larga de gusturi. De la cei care prefera vinurile rosii seci, in stil Bordoeaux si pana la vinurile generoase in stil Porto sau Sherry, vinul parcurge o gama larga de arome si gusturi si tot atatea povesti.

Vinurile pe care le-am degustat in acest weekend sunt doar o simpla si umila exemplificare a acestui lucru.
Sancerre este un AOC situat in partea estica a vaii Loarei care poate fi folosit pe eticheta pentru doua soiuri de referinta pentru viticultura franceza: Sauvignon si Pinot Noir. Insa, dintre aceste doua, sortimentul alb este cel reprezentativ pentru aceasta zona. Un reprezentat al acetui AOC este Sancerre Les Lorys - Marquis de Goulaine 2004 in care se remarca finetea mirosului ierbos din debut si aromele de mirodenii si flori de soc, finalul fiind oarecum mai mineral fara a cadea insa in pacatul altor vinuri din acest soi, care se inchid usor amarui.

Cel de-al doilea vin a fost o bucurie in sine pentru ca aminteam chiar si intr-o discutie de pe acest blog ca dintre Chianti-urile pe care imi doresc sa le incerc cel mai mult, lider era Geografico. Asta si pentru ca auzisem numai cuvinte de bine despre acest vin. Chianti, pe care Burton Anderson il numea eternul stalp al vinului italian are in spate o intreaga istorie, aceasta zona (pentru ca vinul poarta numele zonei unde a fost produs prima data) fiind prima in care s-a creeat ceva asemantor cu ceea ce noi numim acum Denumire de Origine Controlata sau simplu DOC.

Revenind strict la vin, un Chianti Classico Geografico 2006, daca ar fi sa-l caracterizez intr-un singur cuvant acest cuvant ar fi savuros. Iar daca ar fi sa mai adaug doua-trei as spune ca pe langa culoarea rubiniu deschis, foarte placuta, vinul te cucereste de la primul contact cu un puternic iz floral usor mentolat.Ultimul vin de azi se deosebeste cel putin din doua puncte de vedere de primele doua amintite mai sus. Primul este acela ca este un vin dulce (stiu, v-am zis ca eu prefer vinurile seci, dar poti avea surprize placute de la orice tip de vin, asa ca sfatul meu este sa porniti fara nici o prejudecata la drum inainte de a gusta un vin). A doua diferenta importanta este data de faptul ca nu este un vin cu pretentii. Este un vin de masa, facut pe arsita de pe insula Afroditei, pentru ca da, Saint Panteleimon este unul din vinurile pe care promisesem ca voi scrie la intoarcerea din Cipru. (Multumesc Cristi pentru recomandare!) Iar ca bonus mai spun doar ca a mers foarte bine cu tortul cu blat de mere si crema caramel al carui reteta am luat-o de aici.

Despre ciocolata si vin

Locul

Suparat ca nu am putut ajunge la ultimele doua degustari despre care vorbise Cezar pe blogul lui, atunci cand am aflat despre degustarea de ciocolata si vin organizata astazi (26 februarie) la Grano (de data asta la o ora potrivita programului meu si la cativa pasi de birou) mi-am luat inima in dinti si m-am prezentat la locul faptei. Desi initial am fost putin intimidat de faptul ca nu cunosteam pe nimeni, am fost placut surprins de deschiderea oamenilor alaturi de care am participat si mai ales de bucuria si entuziasmul cu care gazda Giulio de la Grano pe de-o parte si Diana Albu pe de alta parte ne-au intampinat.

Ciocolata

Despre ciocolata eram tentat sa spun ca le-am vazut si gustat pe toate. Cei care ma cunosc ma stiu ca dusman al ciocolatei pentru ca aceasta dispare subit cand eu ma aflu langa ea si ca foarte rar imi rezista vreo tableta neterminata. Am mancat de-a lungul timpului de la clasica ciocolata cu lapte pana la sortimente mai exotice cu ardei iute, anason sau mai stiu eu ce bauturi, cu etichete din cele mai diverse, de la clasicul lapte care se revarsa din abundenta sau binecunoscuta vaca mov si pana la etichete cu avioane si vapoare. Cu toate astea n-am crezut ca papilele mele gustative ar putea fi atat de surprinse si debusolate (in sensul bun) de combinatiile pe care cei de la Zotter le produc. Am gustat in seara asta de la ciocolata cu ananas si caju pana la ciocolata cu mazare (da ati citit bine) sau ciocolata cu cartofi dulci. Si asta ca sa enumar doar cateva sortimente. O nebunie!

Vinul

Despre vinuri ce ar fi de zis? Cum era de asteptat, avand in vedere locatia, au fost italiene. Unul sicilian Piano Maltese Bianco produs de Tenuta Rapitala, un vin alb proaspat si fructat, cu un nas elegant.

Produs din aceleasi soiuri ca si Amarone della Valpolicella (despre care v-am povestit putin cu ceva vreme in urma), cel de-al doilea vin mi-a placut cu adevarat. De fapt, complex, corpolent, dar suplu ca textura si cu un retrogust persistent ce aminteste de fructele de padure coapte, Valpolicella Classico Superiore - Corte Colombara produs de Galtarossa nu prea are cum sa nu-ti placa.