Recital Bessa Valley la "La Chambre"

Locul

Am trecut de destul de multe ori pe langa La Chambre, dar asta se intampla cel mai adesea dimineata, in drum spre birou, asa ca, pana aseara, n-am reusit sa si intru in recend deschisul magazin de vinuri. Iata insa ca am reusit intr-un final sa arunc un ochi pe selectia cu care magazinul isi asteapta impatimitii domeniului si credeti-ma nu e o selectie de ici de colo. Va trebui insa sa mergeti singurei pe Calea Dorobantilor sa va convingeti cu ochii vostri despre ce e vorba.

Vinul

Eu am ajuns aseara in La Chambre la invitatie lui Ghenadie, care s-a pregatit cu tot ce are mai bun Bessa Valley, adica aproape toate vinurile din portofoliul producatorului de la sud de Dunare si va trebui sa ma credeti pe cuvant de aceasta data, ca nu e putin lucru.

Am inceput cum era de asteptat cu un Easy by Enira, ne-am incalzit cu Enira si Enira Reserva, despre care e de prisos sa va mai repet cat de mult imi plac (apropo, poate ati auzit ca i-au placut si lui domnu' Parker), pentru ca in final sa descarcam armele grele, adica Syrah-ul si BV-ul.

Revelatia

Despre Easy si cele doua Enire (oare merge pluralul asta?) v-am vorbit in cateva randuri, la fel si despre Syrah, un monument de vin, pe care am avut ocazia sa il beau acum pentru a doua oara, drept pentru care o sa ma opresc astazi asupra premierei BV, care este, daca vreti, o simbioza reusita intre Syrah si Enira Reserva, in pastel plamadit din aceleasi soiuri ce intra in compozitia Reservei, dar de data aceasta in procente sensibil egale, bine inchegat, voluptos, plin si tonuri elegante. Stejarul este bine armonizat cu buchetul intens, iar gustul este fin, dar plin de forta, dand senzatia placuta de balans intre putere si senzualitate.


Nota: Publicat deasemenea si aici.

Incursiune in blogosfera pasionatilor de vin

Aminteam cu ceva vreme in urma despre un interviu al subsemnatului aparut in revista Vinul.ro. Ei bine, puteti citi acum integral acest interviu aici, dar si pe cele ale celorlalti bloggeri aici. Lectura placuta! ;)

L.E.: Editorialul a aparut si aici.

In vizita la Crama Rotenberg

Pentru ca eram curiosi sa vedem unde si cum se face Merlot-ul despre care v-am amintit in cel putin doua randuri si pentru ca domnul Mihail Rotenberg a acceptat sa ne primeasca, ieri in grup aproape complet (ma refer la grupul alaturi de care facem degustarile de grup despre care v-am mai scris), am facut o scurta vizita la Crama Rotenberg in Ceptura.

Asa cum ma asteptam, pentru ca ne povestise deja domnul Rotenberg la intalnirea anterioara, am observat la crama dorinta de a evita pe cat se poate bruscarea vinului, interventia mecanica fiind redusa pe cat posibil. Crama nu este foarte mare ca suprafata insa ea este organizata pe trei nivele, din care doua se afla sub nivelul solului, asta si pentru ca se pune accentul pe metoda gravitationala in procesul de vinificare.

Partea interesanta a vizitei a fost degustarea in paralel a catorva vinuri din recolta de anul trecut, facute din strugurii de pe acelasi plai dar tratate cu drojdii din diferite colturi ale lumii. Eu unul, am ramas surprins de divesitatea de gusturi pe care aceiasi struguri o pot da.

Si pentru ca vorba multa ... saracia omului iata cateva imagini din crama.

Crama, vedere exterioara ...


Drumul vinului incepe oarecum surprinzator in recipiente destinate in mod normal gunoiului. Metoda a fost insa folosita deja cu succes in California.

Coboram primul rand de scari spre urmatorul nivel ...


... cel al butoaielor.


La ultimul nivel sunt depozitate sticlele ce mai tarziu vor ajunge pe mesele noastre.


Nota: Publicat deasemenea si aici.

Traditia continua la Aliman ...

... zic ei. Eu zic, si as fi bucuros sa se intample asta, ca se incearca repetarea succesului avut de Enira (eu prin succes inteleg nu neaparat unul comercial ci creearea unui vin deosebit in primul rand), cu unul produs in Romania.

Astfel, vineri 18 Septembrie, la invitatia lui Ghenadie Bobeica de la WineRo, am participat la sarbatoarea incheierii culesului viei, ajunsa anul acesta la maturitatea ce permite producerea de vin, la Aliman, un sat dobrogean, despre care auzisem mult prea putine lucruri pana acum, dar care si-ar putea gasi astfel un loc pe harta viticola in viitor.

Sarbatoarea a fost organizata, asa cum se cade, in cel mai pur stil campenesc, cu cantece de voie buna, friptura de rata si miel la protap si, binenteles, must. Asta ca sa nu mai spun ca mancarea a fost completata cu vinurile Enira, despre care v-am mai vorbit deja in cateva randuri. In aceste conditii nu e de mirare ca nu am respectat programul initial si am intarziat pe meleagurile dobrogene cateva ore in plus.

Daca eu n-am reusit sa va induc atmosfera de sarbataoare, poate vor reusi sa faca asta imaginile de mai jos ...


la cules...

ciorchine de Merlot...

Ghenadie vorbindu-ne despre proiectul de la Aliman...

fecioarele si vinul...

drumul dintre vii...


Nota: Publicat deasemenea si aici.

Alibus in Vinul.ro

In caz ca nu v-ati procurat deja versiunea tiparita a ultimului numar al revistei Vinul.ro, va sfatuiesc sa va grabiti pentru ca, doar asa veti putea citi fragmentele din interviurile realizate de Valentin Ceafalau cu bloggerii de vin (printre care ma numar si eu evident). Versiunile integrale a interviurilor vor urma sa apara pe degustari.ro.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Degustare de vinuri - Vinitaly Deluxe (31 August 2009)

Vinul romanesc sub lupa unui juriu strain

<...>o premiera naţională şi chiar una mondială: un juriu format din specialişti de la reviste de vinuri cu audienţă şi credibilitate din mai multe ţări ale Europei va judeca valoarea vinurilor româneşti cumpărate de la raft, adică exact acelea pe care le găseşte consumatorul autohton<...>

Mai multe detalii la Cezar pe blog.