Astazi a fost prima data cand am incercat sa folosesc o fisa de degustare. De ce spun am incercat? Pentru ca oricat de simplu ar parea, ei bine hartia aia de langa paharul meu m-a intimidat putin. Marturisesc ca au mai fost dati cand luam notite, insa asta se intampla de obicei cand eram la ore si vroiam mai degraba sa-mi amintesc despre ce vin este vorba si nu insistam atat de mult in detaliile specifice unei astfel de fise.
Placerea pe care ti-o produce un vin este de cele mai multe ori suma a caracteristicilor vinului si a imprejurarilor in care il bei. De aceea sa spui despre un vin ca iti place sau sa incerci sa transcrii ce citesti intr-o gura de vin pe o foaie intr-un format relativ standardizat este cu totul altceva.
Cu toate astea am incercat si foarte probabil o sa repet experimentul si pe viitor. Pentru moment insa am sa las fisa deoparte si am sa va spun doua vorbe care imi sunt oarecum mai la indemana.
Sunt tentat sa numesc acest vin ca un drum accesibil catre exotism. Accesibil, e lesne de inteles de ce. Pentru ca daca ar fi costat foarte mult poate ca mi-as fi amintit cat am dat pe el. Exotic? De ce nu? Mi s-a parut interesanta combinatia intre soiul port-drapel al Argentinei, si anume Malbec, si un soi relativ mai comun in Europa, Tempranillo. Combinatie de la care am retinut in primul rand nasul puternic flori (exotice?!?) si de pruna , aroma ce persista de altfel si in gustul vinului acoperita insa usor de taria alcoolica a lui.
Un singur lucru mai adaug despre acest vin si anume ca numele Astica inseamna de fapt floare in limba nativa indiana a triburilor ce au trait in locurile de unde vine acest vin.
Placerea pe care ti-o produce un vin este de cele mai multe ori suma a caracteristicilor vinului si a imprejurarilor in care il bei. De aceea sa spui despre un vin ca iti place sau sa incerci sa transcrii ce citesti intr-o gura de vin pe o foaie intr-un format relativ standardizat este cu totul altceva.
Cu toate astea am incercat si foarte probabil o sa repet experimentul si pe viitor. Pentru moment insa am sa las fisa deoparte si am sa va spun doua vorbe care imi sunt oarecum mai la indemana.
Sunt tentat sa numesc acest vin ca un drum accesibil catre exotism. Accesibil, e lesne de inteles de ce. Pentru ca daca ar fi costat foarte mult poate ca mi-as fi amintit cat am dat pe el. Exotic? De ce nu? Mi s-a parut interesanta combinatia intre soiul port-drapel al Argentinei, si anume Malbec, si un soi relativ mai comun in Europa, Tempranillo. Combinatie de la care am retinut in primul rand nasul puternic flori (exotice?!?) si de pruna , aroma ce persista de altfel si in gustul vinului acoperita insa usor de taria alcoolica a lui.
Un singur lucru mai adaug despre acest vin si anume ca numele Astica inseamna de fapt floare in limba nativa indiana a triburilor ce au trait in locurile de unde vine acest vin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu