Producator: Familia MayolTara: Argentina
Gama: Tritono
Vin: Malbec
An: 2004
<...>o premiera naţională şi chiar una mondială: un juriu format din specialişti de la reviste de vinuri cu audienţă şi credibilitate din mai multe ţări ale Europei va judeca valoarea vinurilor româneşti cumpărate de la raft, adică exact acelea pe care le găseşte consumatorul autohton<...>Mai multe detalii la Cezar pe blog.
Faptul ca sunt interesat de vinuri a facut sa primesc, nu de putine ori, intrebari despre acest domeniu. Vinul este un lucru interesant pentru multi, dar nu foarte multi fac ceva sa-si dezvolte acest interes. Ca in orice domeniu, lipsa de informatii este dusmanul cel mai important. Datorita acestei lipse, inca mai primesc adesea zambete ironice insotite de replica tot vinul de tara este mai bun, mai sanatos. Unora am rabdarea sa le explic ca nu e chiar asa, ca acea culoare maronie din vinul alb e o dovada clara ca acel vin ... natural nu este tocmai sanatate curata sau ca pentru a muri de la cantitatea de sulfiti din vinul imbuteliat ar trebui sa consumi intr-o zi cam 100 de sticle, in urma carora sigur ai muri din cu totul alte motive; altora nu si le raspund si eu cu acelasi zambet, deloc ironic insa.Altii, ceva mai deschisi la minte, imi adreseaza cu totul alte intrebari, mai interesante sau pur si simplu curioase. Nu de putine ori am fost intrebat cum poti face diferenta intre doua vinuri cand toate sunt la fel. Din fericire nu e foarte greu de raspuns la aceasta intrebare. Puterea exemplului ajuta si in acest caz foarte mult.Astfel, in urma unei discutii asemanatoare, sau, mai degraba, a curiozitatii fata de ce inseamna sa degusti un vin, manifestata de cativa prieteni am organizat zilele trecute o astfel de demonstratie ad-hoc. Nu mi-a fost usor sa ma decid ce vinuri sa aleg. Am stat si m-am gandit pret de cateva minute ce este de preferat: sa aleg un vin alb si unul rosu pentru a observa ca diferentele sunt cat se poate de mari sau sa aleg doua vinuri din acelasi soi? Pana la urma m-am decis sa aleg doua vinuri rosii facute de acelasi producator, in acelasi an si areal, dar din soiuri diferite. Si, pentru ca toate combinatiile ce mi-au trecut prin cap se bazau pe vinurile pe care le aveam eu la indemana in acel moment, pentru a pune in practica solutia la care am ajuns a trebuit sa merg pe mana unui producator argentinian: Trapiche.Fara a fi vorba despre doua vinuri de care sa raman impresionat, exercitiul a avut insa succes. In primul rand, pentru ca Malbec-ul si Cabernet Sauvignon-ul (ambele 2007) au fost foarte usor de diferentiat, fara a fi nevoie de nici un pic de ajutor. Incepand de la culoare si terminand cu aromele din pahar, a fost lesne de inteles ca vorbim de doua vinuri diferite care au impartit insa aceiasi zona, Mendoza si acelasi an de recolta.Dat fiind faptul ca audienta a fost majoritar feminina, Cabernet Sauvignon-ul s-a bucurat de un mai mare succes in fata unui Malbec ceva mai razvratit, mai energic si de ce nu, mai barbatesc.Trecand peste acest aspect si eu am considerat Cabernet Sauvignon-ul mai bine facut, dar hai mai bine sa va zic doua vorbe despre fiecare.Trapiche Varietals - Malbec 2007 (prod. Trapiche, Argentina, Mendoza): Rosu - rubiniu, nasul puternic ce sare din pahar dezvaluie arome de visina si lemn (vinul a fost probabil tratat cu chips-uri de stejar sau o metoda asemanatoare); gustul este proaspat, nu foarte corpolent, in el se simte aceiasi aroma de visina regasita si la primul contact, dar si usoare note pamantoase; tanini sunt putin cam asprii; finalul este mediu, fara sa impresioneze ca intensitate.Trapiche - Cabernet Sauvignon 2007 (prod. Trapiche, Argentina, Mendoza): Comparativ cu primul vin nasul este ceva mai domol, iar culoarea ceva mai caramizie; se simt atingeri usoare de cirese negre si pruna, care se simt in vin si odata gustat; in plus, ceva note florale (liliac); tanini moi; finalul nu foarte lung, dar curat si placut.
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Utilizarea dopurilor de aluminiu sau de tip screw-cap nu mai este demult o noutate. Aceasta solutie este folosita de ani buni de multi producatori, cu precadere de cei din lumea noua insa, nu de putine ori, parerile despre acest tip de dopuri sunt, oarecum pe nedrept, unele negative. Spun oarecum pe nedrept pentru ca, desi tehnic vorbind, dopurile cu filet ofera vinului conditii favorabile in lupta cu mediul inconjurator, personal mi-e greu sa-mi inchipui disparitia totala a dopurilor de pluta carora le gasesc vina ca dau deschiderii unei sticle de vin un farmec aparte.
Nu de putine ori, acest tip de dop creeaza falsa impresie ca e vorba de un vin prost. Nimic mai fals. Am baut de exemplu vinuri australiene sau nou-zeelandeze cu astfel de dop cu mult peste unele care folosesc metoda traditionala de imbuteliere. Este adevarat ca niciodata nu vei vedea un screw-cap la o sticla de Opus One sa zicem, dar o catalogare ca cea tocmai amintita este, dupa parerea mea, gresita.
In aceste conditii, utilizarea de catre un producator roman a unei astfel de solutii mi se pare un semn de curaj. Am citit, in cateva randuri, ca piata romaneasca, inca prea putin matura, nu ar fi pregatita pentru asa ceva. Poate ca asa este, poate ca nu. In orice caz, cei de la Halewood si-au asumat acest risc si au scos pe piata sticle cu astfel de dopuri. Am descoperit acest lucru intamplator cand am comandat zilele trecute o sticla de Pinot Noir - Prahova Valley Reserve si sunt curios ce succes vor avea aceste vinuri.