Ce m-a surprins in primul rand la acest vin a fost faptul ca n-am crezut ca in Romania se poate face un Shiraz atat de bun. Acesta fiind un soi, pe care pana acum, il intalneam cel mai adesea prin intermediul importului de cele mai multe ori din lumea nou. Ca dovada a calitatii sale as aminti si faptul ca a fost medaliat cu argint la concursul Syrah de Monde 2008.Olfactiv vinul are un nas foarte puternic. De cand am destupat sticla si am turnat vinul a raspandit o aroma exotica fara a mai fi nici macar nevoie sa apropii prea mult paharul. Gustativ vinul combina perfect latura lui complexa, pamantoasa cu aromele ce te duc cu gandul la menta si cuisoare.Nu in ultimul rand de pe contra-eticheta am aflat ca eticheta a fost conceputa de un copil cu handicap locomotor ceea ce ma face sa ii felicit inca o data pe cei de la Recas pentru acest vin. 
Nota: Publicat deasemenea si aici.
Sunt sigur ca majoritatea dintre voi au cat de cat habar de diversitatea pe care ti-o poate oferi un pahar de vin. Acest lucru ajunge pana acolo incat ai putea sa spui ca nu poti bea acelasi vin de doua ori pentru ca fie daca bei un Sauvignon Blanc din Chile si unul din Noua Zeelanda, fie daca bei acelasi Merlot, frantuzesc sa zicem, la diferenta de un an doi, vinul nu e niciodata acelasi. Asta este de altfel una din calitatile pe care eu le apreciez cel mai mult la vin si care este poate una din caracteristicile ce deosebesc vinul fata de alte bauturi cu sau fara continut de apa in ele.Ei bine, in vacanta, destul de lunga, prilejuita de sarbatorile de iarna ce tocmai au trecut, atunci cand am avut ocazia tocmai calitatea despre care v-am vorbit mai sus am vrut sa o impartasesc cu altii si de ce nu...sa o aprofundez. N-am sa incep sa enumar vinurile pe care am avut ocazia sa le gust ci mi-am propus doar sa ma limitez la a enumera cate unul din cele trei culori in care vinul s-a consacrat. Marturisesc ca daca as fi ales prima varianta mi-ar fi fost ceva mai usor si asta desi am calatorit din Romania in Chile, din Franta in Africa de Sud, din Ungaria in Australia si din Italia in California. Nu stiu daca alegerea pe care am facut-o e cea mai inspirata, dar asta acum conteaza mai putin.
Asadar, am sa incep cu categoria vin rosu (pentru care imi marturisesc preferinta si poate tocmai de aceea este si categoria la care mi-a fost poate si cel mai greu sa ma decid). Ei bine aici am ales sa mentionez un vin sud african si anume un cupaj de la Two Oceans cu un miros intens de fructe coapte ce iti lasa un gust foarte placut de la prima gura. Nu este un vin rosu greu, aristrocrat, dar poate tocmai asta il face agreabil si usor de baut.
Cum era si normal, pana a ajunge la vinul alb trebuie sa parcug gradual spectrul culorilor si sa ma opresc la un vin rose. E drept ca aici mi-a fost cel mai usor pentru simplul fapt ca a trebuit sa aleg intre doar doua vinuri. Oferta ce e drept si in magazine e ceva mai limitata ca la celelalte categorii, dar ar fi nedrept sa folosesc aceasta scuza pentru ca exista oricum suficiente optiuni de unde poti alege. Château de Seignouret Bordeaux Clairet Rosé dupa cum poate se observa si din imagine poarta pe eticheta idicatia de Grand Vin de Bordeaux. N-am sa spun ca este un vin mare, dar am sa spun ca are un raport calitate/pret cel putin satisfacator dupa gustul meu. Poate e bine sa mentionez acum si faptul ca foarte multe din vinurile din care am ales sunt vinuri pe care le puteti gasi fara prea mari probleme in rafturile supermarketurilor.
Am ajuns in final si la vinurile albe dintre care desi mi-a placut si o Feteasca Regala de la Negrini si un Sauvignon Blanc chilian de la Frontera, m-am oprit asupra unui vin italian, din zona Umbria, Grechetto Colli Martani - Duca Odoardo 2007 , de la care mi-a fost usor sa retin galbenul pai si aromele florale, intense si delicate in acelasi timp...numai bun pentru ceva branzeturi proaspete.
Profitand de ziua nationala si de o zi de concediu as putea sa consider ca tocmai am avut parte de o mini-vacanta. Astfel ca am apucat printre altele (da, am si votat) sa petrec cateva ore cu doi prieteni din copilarie despre care pot sa spun ca nu reusesc niciodata sa ma vad destul si atunci cand ma vad nu avem parca niciodata suficient timp sa vorbim tot ce am vrea sa vorbim si inevitabil mereu ajungem sa povestim despre intamplari ce acum par foarte departe. Cum Gabi stia despre interesul meu pentru vinuri si cum imi promisese de mult cateva surprize in acest sens nu pot spune ca am fost foarte surprins ca am avut de ales intre cateva etichete care mi-au trezit interesul. Astfel ca acel vin promis a devenit doua vinuri si cele doua ore au devenit patru. In alte circumstante poate as fi vorbit depre amandoua insa unul din vinuri m-a impresionat atat de tare incat pe Il Leccio – Chianti DOCG 2003 am sa-l mentionez doar in treacat.
Asadar am sa revin asupra primului vin destupat, un Morellino di Scansano 2006 numit La Mora, produs din sangiovese (min 90%) al carui parfum e imposibil sa nu il remarc, gust lung, amplu, de fructe (rodii coapte as zice) sofisticat fara sa fiu deloc exagerat m-au facut sa retin numele vinificatorului Cecchi si sa fiu tentat sa-l caut prin rafturi pe viitor.
Astazi am fost placut surprins de faptul ca am gasit cateva vinuri destul de bune in meniul unui restaurant fara prea mari pretentii.
Si cum am avut de unde alege (si aici tin sa precizez ca marea majoritate a vinurilor de import din meniu erau aduse de Cramele Recas) nu mi-a fost foarte usor. Am mers pe mana unui Nero D'avola I.G.T. Sicilia 2007 de la Piccini pe care ii cunoscusem prin intermediul unui Chianti cu ceva vreme in urma.Despre Nero D'avola auzisem, stiam deci ca e un soi specific Siciliei, dar a fost prima data cand am gustat din robustetea si gustul taninos (usor dulce, dar sec ca vin) al acestui soi.
Am sa indraznesc sa spun ca acest soi merita o invechire pentru ca e genul de vin care promite de la prima gura ca poate mai mult. Nu ramane decat sa il incercati si voi.
In caz ca va faceati griji va spun eu...gatim si in afara concursului :D. Dar nu mi-am prupus nici sa scriu despre tot ce mananc si nici sa fac din acest blog unul culinar asa ca astazi vorbesc doar depre vin.
Castel Starmina este ultima mea descoperire (via vinul.ro) de la Vinarte. Este un merlot relativ tanar, cu aroma profunda si gust mineral pe care producatorul mai sus amintit doreste probabil sa il pozitioneze pe aceiasi treapta cu celalalt Castel...Bolovanu. N-am inteles insa de ce o iau fonturile in sus pe eticheta merlotului, dar nu asta era scopul acestui text asa ca...incercati-l. Sfintii Mihail si Gavril (La multi ani tuturor!)sunt o ocazie numai buna pentru un astfel de vin, nu?
